Politic show?! Da! Pe pielea noastră?! Doar a unora, câteva zeci de milioane, majoritari în ţara asta, că nici câţi, care mai suntem vii ori morţi nu se mai ştie… Şi ce?! Interesează pe cineva că respirăm?! Doar suntem în „ţara frecţie”. Ţara în care CCR nu e în stare să ia o decizie, ţara în care un preşedinte neales trăieşte într-un penibil din ce în ce mai greu de suportat şi pentru uselişti, mândrindu-se că are în spate peste 7 milioane de voturi, când de fapt nimeni nu l-a votat, deci nu este ales. Ţara în care un alt preşedinte, al doilea, cel suspendat, vorbeşte dintr-un garaj în timp ce, din puşcărie, Adrian Năstase bloguieşte în high-life şi spune că e în cantonament pentru ca apoi, dându-şi seama de dobitocia făcută, să presteze şi posteze la propria erată. Ţara în care miniştrii fug din guvern pentru a nu-şi petrece bătrâneţile în puşcărie, ţara în care Prigoană divorţează anual de Bahmuţeanca, Bianca Drăguşanu, Moni, Cruduţa şi toţi fotbaliştii lor sunt idoli pentru liceenii care, tot anual, şase din zece pică Bacul.
Suntem în ţara cu penali, penale, mai tineri, mai bătrâni, obsesii, orgolii, uri ce au scăpat de sub control, oameni plătiţi şi alţii, mulţi, mulţi de tot, cu tot mai mult tupeu care dau lecţii de onoare, civilitate şi democraţie. Suntem în ţara în care nimeni nu citeşte legea, iar dacă eşti USL sau în afara lui şi spui lor sau celorlalţi din opoziţie că nu au dreptate, că au încălcat legea, că încalcă valori, că nu e bine deloc, că se decredibilizează instituţii şi se demolează credibilitatea, ori eşti băsist ori esti comunist. Numai tu însuţi, e din ce în ce mai greu să fii în ţara asta, ţara ta.
Şi pentru că, totuşi, încă mai pot, nu pot să nu remarc: recunosc, demult nu mi-a mai fost greu şi lene din lehamite, efectiv, să scriu. Tot ce am văzut şi am auzit în ultimele zile venite de la şi dinspre Crin Antonescu a fost o confirmare că politicianul cu verb şi aplomb a devenit pacientul deja violent verbal. Sunt curioasă să văd: în câteva zile cum se va manifesta?
Într-o ieşire de maximum 15 minute, m-a pus dracu şi am numărat: de 4 ori a folosit cuvântul „urgent”, de 5 ori - „clar”, „clarificare”, de 6 ori verbul la imperativ „cer” şi tot de 6 ori „explica”, „explicaţii”. Restul nu mai contează pentru că oricum era cam ilegal. În mod obişnuit, nu aş fi făcut numărătoarea. Numai că domnul Antonescu face toate aceste speach-uri de la tribuna administraţiei prezidenţiale. Asta înseamnă că ne reprezintă pe noi toţi, că reprezintă România şi că vorbeşte în numele statului român. În numele statului român a vorbit interimarul preşedinte şi cu reprezentanţii FMI: „dă gavărnmănt hez dă madăr and dă fadăr, mistăr Florin Georgescu…”.
„Palătics şou” de România, că „we no speak americano”! Nici nu trebuie! Nu-i aşa?! Nice, nu?! Îmi revine în memorie Valeriu Sterian: „generaţie, aspiraţie, interdicţie, demonstraţie, revoluţie, figuraţie, emanaţie, aberaţie, informaţie, deformaţie, opoziţie, conspiraţie, instituţie, separaţie, prostituţie, decoraţie, Constituţie, raţie, bogăţie, frecţie”… După 21 de ani cântecul e la fel de adevărat şi azi, ca şi atunci. În anul 2012, anul nostru, poate doar două chestiuni ar trebui actualizate: Constituţie-frecţie şi bogăţie- raţie…
În rest?! Tot aşa… „ză fadăr and ză madăr of”, ha, ha, ha…
