Partidul e în tot și în toate…

Începe școala… A trecut, într-adevăr, vara! Așa mi-am adus aminte de o poveste. Una adevărată, a zilelor noastre, care începe așa: ne aflăm la începutul campaniei electorale pentru alegerile locale. Primarul candidează din nou. Își dorește al treilea mandat în fruntea comunei. Are o oarecare teamă fiindcă în primele două nu a făcut mai nimic, iar în al treilea s-a cam încurcat puțin și în afaceri dubioase pe banii primăriei. Totuși, nu-i chiar așa de agitat… Fostul partid de guvernare este impopular și are oameni prost văzuți în comună. Lucrurile încep să se complice atunci când apare un contracandidat surpriză. Conlucrează de mai mulți ani cu o fundație umanitară, a reușit în tot acest timp să aducă „ajutoare ” pentru amărâții comunei, a amenajat locuri de joacă pentru grădinițe, dar mai ales a făcut multe programe cu școala. Acum candidează și e sprijinit de mai mulți profesori. Printre ei și directoarea școlii…


Primarul e temător și ingrijorat. O amenință pe directoare că-i taie fondurile, dar aceasta îi ține piept. Mare lucru nu făcuse pentru școală, iar dacă mai și taie avea să stârnească furia părinților nemulțumiți. Se îngroașă gluma… Primarul se plânge mai departe. Cere „ajutor”… Se poate?! Tocmai el, care „a muncit” pentru partid și a adus mereu voturi partidului, să fie săpat de directoare, vorba aia, angajata noastră?! Directoarea primește o vizită fulger… Își menține poziția. E amenințată cu demiterea. A doua zi este demisă și în locul ei este numit un profesor de sport, tânăr și fără experiență, care pricepe bine locul și „menirea”. Lucrurile revin „la normal”.


E posibil să se întâmple așa?! E! Grație lui Funeriu, ex ministru la Educație! Directoarea nu era numită prin concurs, ci cu delegație. De multă vreme nu se mai organizase concurs acolo, dar cineva tot trebuia să conducă școala. E mai „sigur” cu directorii numiți prin delegare. Unul cu concurs nu mai poate fi schimbat din funcție de pe o zi pe alta. Ar putea câștiga, urgent în instanță un eventual proces. Trebuie demonstrat că nu și-a făcut treaba ori că a încălcat legea și e destul de greu. Directoarea mătrășită a știut și ea situația, chiar a profitat de ea. S-a bazat pe susținerea profesorilor și a comunității locale unde e bine văzută, crezând că nu vor avea curajul s-o schimbe. Calcul greșit! Pentru că… E tot meritul lui Funeriu! Poate să fie director de școală o persoană bine văzută în comună sau un tânăr profesor de sport, adus din afară, în care nu are încredere nimeni pentru că nimeni nu-l cunoaște. Nu contează ce vor oamenii din comună, adică părinții copiilor care merg la școală, plătitorii taxelor din care e susținută școala. Acesta-i doar un mic detaliu… Nu contează nici ce spun profesorii școlii. Lucrurile se rezolvă la partid, prin inspectorat. Aici este marele eșec al lui Funeriu. A avut la dispoziție un an și jumătate pentru a implementa Legea Educației și a ratat voit. Numai că nu-i pentru cine se pregătește…Una din schimbările cheie ar fi trebuit să fie tocmai descentralizarea deciziei. Consiliile de administrație ale școlilor ar fi trebuit să aibă în componență, majoritar, reprezentanți ai comunității locale și lor le revenea, ca responsabilitate, organizarea concursului pentru ocuparea funcției de director. Spun le-ar fi revenit pentru că a rămas doar pe hârtie. Ca să se implementeze legea sunt necesare norme metodologice emise de Ministerul Educației. Ori Funeriu nu a mai făcut asta. Mi-e greu să cred că o va face actualul ministru sau vreun alt ministru, vreodată! Argumentul e simplu: partidul e în tot și în toate!


La final să vă spun că primarul a câștigat alegerile, contracandidata a ieșit pe locul doi. Diferența de voturi a fost mare - poate vă voi povesti altădată despre agenda cu nume a primarului - și nu știu cât au contat voturile care se pot aduna dintr-o școală. Noul director este și el la post până la noi ordine. Începe școala! Noi să fim sănătoși și să luăm note mari!