În urmă cu patru ani, prefectul de Olt şi-a şters din CV faptul că a fost angajatul Holzindustrie Schweighofer, însă acum informaţia apare în documentul încărcat pe site-ul Prefecturii. Ce a făcut mai exact liberalul pentru austriecii care au defrişat pădurile României şi de ce a vrut să ascundă acest lucru?
Prefectul de Olt nu se mândreşte cu faptul că în calitate de specialist în comunicare semna comunicate de presă pentru cotnroversata Holzindustrie Schweighofer, companie unde a ocupat poziţia de director de comunicare.
Mai mult, în urmă cu patru ani, când a încercat fără succes să devină candidat la Primăria Slatina îşi ştersese din CV menţiunea că a colaborat cu austriecii care au defrişat pădurile României.
Potrivit g4media.ro, actualul prefect de Olt și-a eliminat din profilul de pe Linkedin funcția de la Holzindustrie Schweighofer și cea de consilier al primarului PSD, lăsând doar funcțiile de director al grupului editorial ALL (2010 – 2013), director al Fundației Principesa Margareta, co-președinte al Federației Editorilor, director al fundației Habitat for Humanity și a lucrat la cunoscutul ONG de mediu WWF. Ultima experiență profesională menționată era cea de director general al companiei de IT Barandi Solutions.
Între timp, în CV-ul liberalului de pe site-ul Prefecturii Olt a reapărut precizarea că în perioada 1 august 2016 - 1 februarie 2017 a ocupat funcţia de director comunicare şi CSR al Holzindustrie Schweighofer.
Diana Şoşoacă i-a bătut obrazul, la TV, pentru colaborarea cu austriecii
La un an după ce a fost trimis înapoi în Sectorul 5, chiar de colegii săi liberali, actualul prefect a început să aibă apariţii foarte dese la televiziunile de ştiri, unde reprezenta PNL. Una dintre aceste experienţe nu s-au terminat foarte bine pentru el, după ce a avut o dezbatere cu senatoarea Diana Şoşoacă, aceasta reproşându-i liberalului tocmai faptul că a lucrat pentru austriecii de la Holzindustrie Schweighofer.
Liberalul n-a reuşit să explice nici ce a făcut pentru firma austriacă şi nici care a fost motivul pentru care şi-a şters acest lucru din CV.
Perioada când era pesedist, rămâne ştearsă din CV
În CV-ul său nu apare însă nimic din perioada în care a fost consilier al primarului PSD Gheorghe Păunescu sau când a lucrat la Primăria Slatina condusă de acesta.
Totodată, actualul prefect a fost implicat activ în bătăliile electorale duse de social democraţi, în anii 2000.
Secretarul general al PSD Slatina, Emil Popa, social-democrat de peste 27 de ani, a rememorat la emisiunea „Reporter 24” cum, alături de actualul prefect, a vandalizat un banner cu Traian Băsescu, al adversarilor social-democraţilor din acea vreme, Partidul Democrat.
Ulterior, tânărul pesedist Mario De Mezzo a fost ridicat de poliţişti, alături de partenerii săi în vandalism.
„Era pesedist înfocat! (…) Mi-aduc aminte că într-o seară pregăteau cei de la PD, la vremea aia, venirea lui Băsescu, să lanseze campania electorală. Şi aveau o platformă mare cu un banner cu Traian Băsescu. Şi în noaptea aia, am făcut şi noi un pic de „lucru manual”, am tăiat capul lui Băsescu. Ca orice tineri neorganizaţi, ne-a luat ARO-ul poliţiei. Eram eu, Apostoliceanu şi Mari De Mezzo. Am fost prinşi după, e prescrisă, n-aveam nimic la noi care să ne incrimineze. Am ajuns la Poliţie, le-am explicat că noi doar lipeam afişe.
Când domnul Ştirbu spunea că un om care a fost pesedist, n-are ce să caute în sediul nostru… Păi acum e sediul PNL plin de pesedişti. Habar n-au ei câţi pesedişti sunt acolo. Sunt foarte mulţi”, a declarat Emil Popa.
Holzindustrie Schweighofer, cercetată pentru defrişări ilegale
În 2015, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a sesizat Parchetul instanței supreme în urma unui control la compania Holzindustrie Schweighofer, după ce a constatat nereguli printre care și suspiciuni privind existența mai multor operatori economici care au furnizat lemn provenit din tăieri ilegale.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a precizat că a trimis rapoartele de control care vizează activitatea mai multor operatori din sectorul forestier către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) pentru ca procurorii să facă cercetări care să stabilească dacă aspectele prezentate întrunesc elementele constitutive ale unor infracțiuni.
Potrivit sursei citate, din verificarea stocurilor fizice declarate și înregistrările contabile, s-au identificat o serie de nereguli, printre care și: suspiciuni privind existența mai multor operatori economici care au furnizat material lemnos provenit din tăieri ilegale, inadvertențe privind modul de recepție și înregistrare a materialelor lemnoase; recepționarea de material lemnos fără a fi raportat în SUMAL (sistem informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase - n.red.); existența de material lemnos recepționat cu documente din care nu rezultă clar proveniența.
De asemenea, în urma controlului s-au constatat și diferențe între cantitățile de masă lemnoasă înscrise în avizele de însoțire și cantitățile de masă lemnoasă recepționate și raportarea în SUMAL, de către diverși agenți economici, a unor avize de însoțire fictive.
