La Poboru, o comună aflată la peste 40 km distanţă de municipiul reşedinţă de judeţ, sărăcia se simte mai acut ca oricând. Locuitorii nu-şi mai pot permite nici să-şi lucreze terenurile, tinerii pleacă în oraşe mari, puţini în străinătate, pentru a-şi face un rost. Autorităţile locale se bucură pentru o investiţie în infrastructură absolut necesară - introducerea reţelei de apă, după ani de demersuri făcute la Guvern.
Locuitorii se confruntau cu probleme în ceea ce priveşte apa, fiindcă pânza freatică se află la mare adâncime.
„Asta e ţara lucrurilor începute şi neterminate”
În anul 2007, când actualul primar al comunei Poboru, Iulian Bărăscu, era viceprimar, a fost aprobat, pe Ordonanţa 7, proiectul privind introducerea reţelei de apă în patru din cele şase sate ale comunei. Investiţia a fost binevenită pentru locuitorii acestei zone, care s-au confruntat cu multe probleme în privinţa apei potabile.
„Cea mai mare realizare în această comună este apa, pentru că s-a cam murit de sete, că, aşa cum se ştie, zona de nord a judeţului este foarte cunoscută că se confruntă cu o mare criză de apă. Noi scoatem apa de la 280 de metri. Pe vremea când eram viceprimar, împreună cu domnul primar Bărbulescu, am reuşit să trecem proiectul, însă banii au venit cu ţârâita, nici la ora actuală n-am finalizat, pentru că mai avem nevoie de bani. Dar cu ce am primit până acum am pornit reţeaua de apă în patru sate, din cele şase, în Poboru, Cornăţelu, Albeşti şi Seaca. Investiţia costa 32 miliarde, din care s-au primit doar 24. Asta e ţara lucrurilor începute şi neterminate, indiferent de Guvern, că toate au avut şi bune şi rele, dar acesta a pus capac”, a declarat primarul.
Jumătate dintre titlurile de proprietate, greşite
Edilul ne-a spus că se confruntă cu o „moştenire grea”, în ceea ce priveşte retrocedarea terenurilor, pe care o poate rezolva doar dacă va primi fonduri.
„Avem probleme foarte mari în ceea ce priveşte retrocedarea terenurilor, o moştenire foarte grea, pe care încerc să o rezolv. Pământul în comuna noastră are tot felul de forme, de la teren arabil, până la râpe şi dealuri. Nu vreau să critic pe cei dinaintea mea, sau legile proaste date în acest sens, dar unii cetăţeni care au avut „trecere” pe la Primărie, în loc să-şi ia pământul pe unde l-au avut, pe lângă păduri, pe dealuri, pământ rău, au solicitat în locul altora, în tarlale bune. Acum am scandaluri, în fiecare zi vin trei, patru cetăţeni pentru rezolvarea acestei probleme. Titlurile de proprietate sunt date, dar jumătate dintre ele sunt greşite. Trebuie să le anulez în instanţă, să refac fişele şi să reluăm măsurătorile. Dar pentru toate astea ne trebuie bani, şi nu avem”, a precizat edilul.
O altă problemă apărută în urma acestor nereguli este că localitatea nu mai dispune de suficient teren pentru a repune în drepturi proprietarii care au primit în altă parte.
„E strigător la cer, să vină cetăţenii după 20 de ani să ceară diferenţa de teren sau repoziţionarea. Eu cred că sunt mulţi cetăţeni care au suprafeţe în plus de teren, dar ca să-i depistez îmi trebuie bani”, a mai spus Bărăscu.
„Avem preşedinte şi prim-ministru numai pentru ardeleni”
Primăria Poboru nu s-a confruntat cu disponibilizări, conform noii legi, însă primarul nu e mulţumit de numărul de angajaţi.
„Din punct de vedere al numărului de angajaţi, stau bine, bine pentru guvernanţi, că n-am mai făcut angajări. Eu trebuia să am 19 angajaţi, dar am doar 16, n-a fost nevoie să dau afară, dar atribuţiile celorlalţi trei care ar trebui să muncească, le-am pus în cârca celorlalţi”, a spus Bărăscu.
Supărat pe actuala guvernare, Iulian Bărăscu regretă comunismul, perioadă în care a realizat multe în viaţa particulară.
„Am depus la Ministerul Mediului un proiect pentru realizarea canalizării în satele Cornăţelu şi Albeşti şi apă în satul Creţi, pentru care aştept răspuns. La doamna Udrea, am două drumuri comunale în Albeşti Vale, 3 km, şi satul Seaca, 4 km, dar mi s-a cam dat de înţeles că nu vor fi aprobate. La doamna Udrea avem slabe speranţe, dânsa are o altă gândire, toţi banii se duc în Ardeal. Dacă avem preşedinte şi prim-ministru numai pentru ardeleni, să fie sănătoşi. Sudul ţării l-au abandonat total. Am avut proiect pentru un parc în centrul comunei, în zona sensului giratoriu, dar nu mi s-a aprobat. Au dat banii la două, trei primării pedeliste, şi gata. Eu sunt nostalgic după vremurile celelalte, când am fost educat, am muncit, mi-am făcut casă, am avut realizări. Acum, lucrez de 11 ani în primărie, şi nu sunt în stare să-mi fac un garaj, cu 14 milioane salariu de primar, iar directorul de şcoală are 30 de milioane. Am salariaţi la primărie cu cinci milioane salariu, oameni cu facultate”, a spus primarul.
Primărie nouă, dar nefuncţională
Primăria funcţionează într-o clădire foarte veche, aflată într-o avansată stare de degradare. Autorităţile au reabilitat un fost magazin, pentru a da în folosinţă o clădire a primăriei nouă, dar deocamdată nu este funcţională.
„De când m-am născut, ştiu că şi sfatul popular şi primăria au funcţionat în această clădire, care era prea veche ca să mai poată fi reabilitată. Am găsit o posibilitate de a ne muta. Eu consider că primăria este oglinda unei comune. Am cumpărat un magazin al fostei Cooperative, cu 600 milioane, acum patru ani, şi am reabilitat-o, cu o sumă de aproximativ şapte miliarde”, ne-a declarat primarul.
Noua clădire nu este însă de folos angajaţilor pentru că nu are montată centrala termică.
„Mai avem probleme legate de centrala termică, pe care încă n-am montat-o. Dacă nu sunt sigur că avem căldura, chiar dacă vine vara, este posibil să nu reuşim până la toamnă. Problemele vin din faptul că firma care a câştigat licitaţia pentru reabilitare s-a desfiinţat. Trebuie să găsim patronul, să reziliem contractul şi apoi să continuăm cu altă firmă”, a mai spus edilul.
