Autorităţile din mediul rural care nu au aceeaşi culoare politică cu cea a guvernării se mulţumesc şi cu puţinul primit după multe demersuri umilitoare în privinţa investiţiilor locale. Guvernanţii fac investiţii în funcţie de interesele proprii, nu de necesităţile comunităţilor.
Astfel, la Dobrosloveni, s-a demarat construcţia unei baze sportive de standarde FIFA, dar proiectele privind introducerea reţelelor de apă şi canalizare, sau cele ce vizează reabilitarea drumurilor comunale fie au fost respinse, fie se află într-o lungă analiză tehnică.
Investiţii private, care creează 120 locuri de muncă
Pentru că despre investiţii prea mari în infrastructura locală nu poate spune prea multe, primarul Gheorghe Tudoraşcu se mândreşte că în comuna pe care o conduce investesc privaţii.
„De anul acesta, se construieşte o fabrică de conserve marinate şi produse proaspete vidate, din legume, care va şi intra pe producţie. Ne dorim să creăm o legătură între această fabrică şi producătorii agricoli din zonă, care să furnizeze materia primă necesară. Tot anul acesta s-a finalizat şi construcţia unei fabrici de plase sudate, care urmează să primească utilajele din Germania. La aceste două investiţii private se va crea un număr de 120 locuri de muncă, în principal destinate locuitorilor comunei. O să mai vină un fermier care să pună bazele unei crescătorii de porci, şi negociem pentru o fermă de bovine, pe amplasamentul vechiului CAP”, ne-a declarat primarul.
Continuând pe aceeaşi temă, edilul îşi pune speranţele tot în investiţiile private: „La fostul Suinprod Caracal, au început lucrările unui parc, o expoziţie de maşini şi utilaje cu vânzare, lângă acesta urmând să se construiască o fabrică de combustibili bio”.
„Mai bine ne încălzea o canalizare, câteva uliţe asfaltate”
Singura investiţie finanţată de Guvern este o bază sportivă, în condiţiile în care administraţia locală din Dobrosloveni are depuse zeci de proiecte pentru realizarea de obiective cu adevărat importante pentru localitate.
„Am primit finanţare pentru o bază sportivă, cu teren omologabil FIFA, în valoare de patru miliarde lei vechi, dar mai bine ne încălzea o canalizare, câteva uliţe asfaltate. Avem multe proiecte depuse, pentru drumuri în programul 10.000 km, suntem prinşi în prima fază cu 3.000 metri, din 8.000, cât am solicitat. Am mai depus un proiect pe Mediu, anul trecut, pentru canalizare, în ideea că cel pe Măsura 322 poate nu se mai finanţează. Pe această măsură proiectul e depus de mult, solicitam 2,5 milioane euro, a fost eligibil, dar nefinanţat. În cadrul acestuia ne dorem să introducem reţeaua de apă, pentru că satul Frăsinet aproape că nu are apă potabilă. E un singur şipot care are apă bună, şi o parte din sat se alimentează de acolo. În rest, toate merg cu scârţâit. Am mai prins un proiect pentru panouri solare şi centrale termice pe biomasă la şcoala şi dispensarul din satul Reşca. Proiecte avem foarte multe, dar nu ştiu cum dă Guvernul ăsta finanţările. Noi nu zicem că nu ne trebuia bază sportivă, dar la sat principala problemă este canalizarea. Există multe haznale, cum le zicem noi, care nu sunt construite corect, care strică pânza freatică”, a spus Tudoraşcu.
Reconfigurarea Cetăţii Romula Malva
Pe lângă investitorii privaţi atraşi la Dobrosloveni, primarul Tudoraşcu doreşte să exploateze cadrul natural special cu care este înzestrată localitatea, printr-un proiect de agroturism.
„Vrem să trimitem proiect prin care solicităm finanţare pentru refacerea Cetăţii Romula Malva, prin care să reconfigurăm întreaga cetate, cu băile comunale, casa guvernatorului, tot ce a fost acolo. Vrem să ridicăm şi un muzeu lângă cetate. Am înţeles de la specialişti că sunt şi ape termale în zona cetăţii, iar în apropierea Pădurii Reşca este un izvor de apă sulfuroase. Vrem să dezvoltăm un proiect pe agroturism, pentru că pe raza satului Reşca avem cetatea Romula Malva, un sit arheologic de categoria A la nivel naţional. Am putea crea un circuit turistic, cu Cetatea, cabana Vulpanu, fosta casă de vânătoare a lui Ceauşescu, unde de cel puţin două ori pe an venea la vânătoare, avem 50 ha de arii protejate Natura 2000, şi trei bălţi pentru pescuit sportiv”, a spus primarul.
În prezent se lucrează la studiul de fezabilitate al acestui proiect care, în opinia edilului, are mari şanse de implementare.
Integrarea romilor, o problemă delicată
Primarul Tudoraşcu este de părere că recesiunea a afectat doar persoanele care nu muncesc, referindu-se la romii din localitatea pe care o conduce: „Avem multe persoane de etnie romă, beneficiari ai ajutorului social, care nu prea sunt obişnuiţi cu munca. Sunt familii de romi foarte numeroase, care au mulţi copii, se căsătoresc la 14 ani, fac copii care nu sunt educaţi în şcoli, au un nivel de trai scăzut. Suntem într-un parteneriat cu Prefectura şi Asociaţia pentru romi, care să-i ajute să se integreze mai bine în societate”.
În rest, în Dobrosloveni, localnicii îşi muncesc terenurile, îşi văd de vieţile lor, şi nu pun probleme autorităţilor.
„Dacă am avea apă, nu toţi ne-am permite să o aducem în curţi, că sunt costuri mari, acum fiecare avem în curte, ne descurcăm cum putem. Nu ştiu eu cine e de vină, dar vedeţi cum arată uliţa asta, plină de gropi cu apă şi noroi. E greu la ţară”, ne-a spus Ileana, o tânără locuitoare a unei uliţe pline de noroi, format după o ploaie scurtă de vară.
Două şcoli desfiinţate
Primarul Tudoraşcu ne-a mărturisit că este foarte nemulţumit de desfiinţarea celor două şcoli, fiindcă transportul elevilor de la distanţe destul de mari creează probleme.
„La nivelul comunei Dobrosloveni avem peste 500 de elevi, care învaţă în două şcoli, pentru că celelalte două, din satele Frăsinet şi Potopin, s-au desfiinţat. Ne descurcăm foarte greu cu transportul, avem un microbuz cu 16 locuri, care trebuie să transporte 50 de copii, se fac două curse, mai întârzie la ore, e jalnic”, ne-a spus edilul.
