Spitalul Județean de Urgență Slatina a marcat recent un moment de cotitură în istoria sa medicală prin finalizarea unui proiect ambițios care promite să schimbe fundamental modul în care sunt diagnosticate afecțiunile grave în județul Olt. Marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, au fost prezentate rezultatele proiectului intitulat „Dotarea cu echipamente de specialitate și digitalizarea laboratorului de anatomie patologică al SJU Slatina”. Această inițiativă nu este doar despre achiziția unor aparate sofisticate, ci despre câștigarea celui mai prețios lucru pentru pacienții oncologici: timpul.
Managerul Spitalului Județean de Urgență Slatina, Angela Nicolae, a deschis evenimentul subliniind că, dincolo de aspectele tehnice și financiare, în centrul acestei investiții se află omul și suferința sa, care are nevoie de răspunsuri rapide.
„Proiectul «Dotarea cu aparatură de specialitate și digitalizarea laboratorului de anatomie patologică al SJU Slatina» a reprezentat o prioritate pentru noi, pentru că un diagnostic rapid și corect este fundamentul unui tratament eficient”, a declarat Angela Nicolae, explicând că acest proiect este un pas real în direcția dezvoltării serviciilor medicale din județul Olt.
Valoarea totală a proiectului se cifrează la 6.674.600,56 lei, din care valoarea totală a confinanţării de la Uniunea Europeană este de 5.673.410,48 lei.
- Importanța vitală a diagnosticului în oncologie
Discuția s-a concentrat asupra impactului major pe care noua infrastructură îl va avea asupra pacienților diagnosticați cu cancer sau asupra celor care așteaptă cu inima strânsă un verdict medical.
„În mod special în oncologie, să știți că fiecare zi câștigată este o șansă în plus pentru un pacient, pentru o familie”, a ținut să precizeze managerul spitalului.
Până nu demult, mii de pacienţi erau nevoiți să aștepte perioade lungi sau să călătorească în alte centre universitare pentru a obține o confirmare a bolii.
Prin implementarea acestui proiect, spitalul a reușit să doteze laboratorul cu echipamente performante și a digitalizat întregul flux de activitate.
„Să știți că aceste investiții nu sunt doar utilaje și software. Ele sunt instrumente care dau medicilor noștri condiții mai bune de lucru, iar pacienților rezultate mai rapide, mai sigure și precise”, a subliniat Angela Nicolae.
Este vorba, așadar, despre o schimbare de paradigmă în care tehnologia devine aliatul medicului în lupta contra cronometrului.
- O investiție în oameni și profesionalism
Deși tehnologia este impresionantă, factorul uman rămâne decisiv. Proiectul a fost gândit nu doar ca o modernizare a infrastructurii, ci și ca un suport pentru echipa medicală care duce greul diagnosticelor.
„Acest proiect să știți că este și o investiție în oameni. În medicii noștri anatomopatologi, în asistenții noștri medicali, în toți cei care prin munca lor duc aceste rezultate mai aproape de pacienți”, a menționat Angela Nicolae.
Pentru comunitatea din Olt, beneficiile sunt tangibile și imediate.
„Acesta înseamnă acces la investigații medicale, acces mai rapid la investigații medicale, mai puțină așteptare, mai puțină incertitudine și mai multă siguranță”, a explicat Angela Nicolae, completând că „pacienții vor primi un diagnostic rapid, aici, acasă, fără deplasări și fără întârzieri care costă timp și energie”.
- Sprijinul autorităților județene
Prezent la eveniment, Ionuț Ivan, vicepreședintele Consiliului Județean Olt, a reafirmat angajamentul instituției pe care o reprezintă față de sistemul sanitar local.
„Mă bucur să mă aflu astăzi la finalizarea încă unui proiect foarte important pentru domeniul sănătății din județul nostru”, a declarat el.
Oficialul a subliniat că forul județean „își asumă în continuare rolul de a sprijini tot ce înseamnă actul medical în cadrul Spitalului Județean”, considerând că „activitatea Spitalului Județean este o datorie publică”.
Ivan Ionuț a punctat faptul că, prin acest proiect, pacienţii nu mai sunt nevoiți să meargă la alte centre medicale. Aceasta este o veste uriașă pentru locuitorii județului care de multe ori erau puși pe drumuri către Craiova, București sau Cluj pentru analize de finețe care acum se pot realiza local.
- Vocea specialiștilor din laborator
Cei care vor utiliza zi de zi aceste echipamente sunt medicii anatomopatologi. Camelia Trifan, medicul șef al laboratorului, a explicat ce înseamnă această schimbare pentru echipa sa.
Lista echipamentelor achiziționate este impresionantă și include microtoame semiautomate, procesator de țesuturi, stație de includere la parafină, sisteme de etichetare pentru lame și blocuri, scanner de lame, microscoape cu imunofluorescență și cameră foto-video, precum și un criotom care este un echipament complet pentru compartimentul de citologie. Toate acestea funcționează coerent pentru a scurta timpul de analiză și a crește precizia.
- Imunohistochimia și examenul extemporaneu
Poate cel mai elocvent exemplu despre cum aceste echipamente schimbă viața pacienților a venit din partea domnului doctor Florin Augustin Popa, directorul medical al SJU Slatina. El a explicat pe înțelesul tuturor diferența dintre vechiul sistem și cel nou, folosind exemplul unei formațiuni tumorale cutanate.
„Două lucruri sunt esențiale, două lucruri trebuie să înțeleagă toată lumea: examenul extemporaneu și examenul imunohistochimic”, a spus dr. Popa.
Până acum, pentru un diagnostic de certitudine în cazul unor tumori precum melanomul, era nevoie de confirmare imunohistochimică.
„Pacienții care se adresau spitalului nostru luau acele probe și se duceau către alte centre, fie la București, fie la Craiova sau la Cluj-Napoca”, a reamintit directorul medical.
Un alt avantaj major este examenul extemporaneu, care se realizează chiar în timp ce pacientul se află pe masa de operație.
„În timp ce ești în sala de operații, trimiți proba către serviciul de anatomie patologică și primești un răspuns că este sau nu este malign”, a detaliat importanța acestuia dr. Florin Popa.
Acest lucru influențează direct decizia chirurgului privind cât de mult țesut trebuie să excizeze.
„Înainte era așa: doctor mare, incizie mare. Nu, nu mai e așa. Acum încercăm și noi să avem tendința asta de a face o incizie, o excizie cât mai largă doar dacă este necesar”, a explicat medicul.
Dacă medicul anatomopatolog transmite în timp real că formațiunea pare benignă, intervenția chirurgicală este mai puțin invazivă, iar recuperarea pacientului este mai rapidă și mai ușoară.
„Dacă până acuma aveam cu cine, dar nu aveam cu ce, acuma avem și cu cine și avem și cu ce”, a concluzionat dr. Popa.
- Provocările timpului de așteptare
În cadrul conferinței s-a discutat și despre timpul efectiv de așteptare pentru un rezultat, o problemă care macină adesea pacienții. Dr. Camelia Trifan a explicat că biologia nu poate fi grăbită peste anumite limite, deoarece fixarea țesutului este crucială.
„Este foarte importantă fixarea, pentru că de la fixarea țesutului... asta înseamnă că țesutul este imersat într-un recipient cu formol și formolul păstrează structura țesutului și a celulelor și previne putrefacția țesutului”, a precizat ea.
Directorul medical a completat discuția despre timpii de așteptare, subliniind un aspect frustrant din trecut, și anume momentul în care pacientul primea un rezultat neconcludent.
„Cumva ne spunea rezultatul: pentru confirmare necesită imunohistochimie. Și atunci era într-adevăr un timp pierdut, un timp mort”, a explicat dr. Popa, menționând că în acel caz „pacientul trebuia să meargă să-și ia lamele, să meargă cu ele într-un alt centru”.
Acum, prin integrarea imunohistochimiei în laboratorul spitalului din Slatina, acest du-te-vino epuizant dispare, iar pacientul primește un răspuns integrat și complet mult mai repede.
- Colaborarea dintre chirurgi și patologi
Un alt aspect important scos în evidență de directorul medical este colaborarea strânsă dintre secțiile chirurgicale și laborator.
„Ori de câte ori am un caz special, ori de câte ori am o suspiciune, inclusiv anatomopatologul îl rog să vină în sala de operație, să-și arunce o privire, să îi pună anumite semne pe formațiunea tumorală”, a mărturisit dr. Popa. Această comunicare directă, facilitată acum și de tehnologia digitală care permite vizualizarea rapidă a lamelor scanate, duce la „diagnostice histopatologice cât mai corecte”.
