Cea de-a şasea ediţie a „Romula Fest” are loc mâine, 24 august, Dobrosloveni. Epoca daco-romană reînvie preţ de o zi la Romula Malva, actualul sat Reşca, fosta capitală a Daciei Malvensis.
Lupte şi dansuri antice, lupte de galdiatori, târg de sclavi sau cucerirea Cetăţii Dacice, tot îi vor transpune pe cei prezenţi într-o lume veche de aproape 2.000 de ani.
Programul Romula Fest - 24 august
10.00 - Deschiderea atelierelor şi demonstraţii meşteşuguri vechi
12.00-17.00 - Dansuri antice şi lupte de gradiatori; Pentatlon şi demonstraţii militare
17.00-18.30 - Târg de sclavi; Lupte de gladiatori; Cucerirea Cetăţii Dacice
18.30-19.30 - Concert Adrian Naidin
19.30-20.20 - Concert Vasile Şeicaru
20.30-21.30 - Concert Pheonix
21.30 - Concert South Music Factory
22.30 - Rugul dacic şi dansul focului magic
Vineri seară, 23 august, slătinenii vor avea şi ei parte de un crâmpei din ceea ce însemna Lumea Antică. Trupele de reenactori (Terra Dacică Aeterna) vor fi prezente în Parcul Tineretului, unde vor face demonstraţii la lumina torţelor, începând cu ora 20.30.
Romula este cel mai întins sit arheologic român de la sud de Carpați (peste 304 hectare) și unul dintre cele mai importante centre economice si culturale din provinciile romane dunărene. Orașul a fost vizitat de imparatul Filip Arabs, care în anul 248 d.Hr. a supervizat fortificarea acestuia cu zidul de caramidă care îi poartă azi numele. În acest oraș s-a nascut și a trăit mama viitorului imparat roman Galerius, arată identitatea.ro.
În secolul al II-lea Romula a primit rangul de municipiu, acest lucru fiind atestat de trei inscripţii: două dintre ele descoperite la Romula: o stelă funerară şi un fragment de placă votivă iar alta la Oescus în care se precizează că Romula era municipiu.
Se crede că ridicarea la rang de municipiu a avut loc în timpul reformei administrative din anii 119-120 en. în timpul împăratului Hadrian.
Evenimentele din aceşti ani aveau să schimbe brusc condiţia acestei aşezări, ea devenind un important centru urban cu statut de reşedinţă politico-administrativă, căruia Hadrian i-a acordat o importanţă deosebită. Astfel veche aşezare dacică cucerită de romani a devenit o așezare urbană, capitala Daciei Inferior, primind numele de Romula şi rangul de municipiu.
Odată cu ridicarea sa la condiţia unei capitale de provincie, Romula a cunoscut o reală dezvoltare a vieţii urbane. Oraşul a fost înconjurat cu o centură fortificată şi au fost înălțate primele mari construcţii. Tot acum oraşul a devenit o importantă stațiune fiscală, un important centru vamal şi reşedinţa guvernatorilor Daciei Inferior.
Promovarea Romulei la rangul de colonie este şi ea atestată de câteva inscripţii cum ar fi un grup statuar închinat Dianei şi lui Apollo, relieful votiv dedicat zeiţei Dardanica şi sacrofagul lui Aelius Iulius Iulianus, acest lucru întâmplându-se în timpul împăratului Septimius Sever, împăratul roman care a abordat pentru ultima dată asemenea demnităţi urbane în Dacia.
După acest eveniment evoluţia Romulei a continuat în acelaşi ritm, ea atingând apogeul dezvoltării sale în primele decenii ale secolului al II –lea. Au fost ridicate construcţii impunătoare , edificiul administrativ şi un cartier rezidenţial.
Denumită acum capitală a Daciei Malvensis, până la retragerea aureliană, Romula-Malva a fost reşedinţă procuratorilor acestei provincii, ea fiind privită ca principalul bastion al romanităţii în Dacia Sud –Carpatică, al rezistenței în fața atacurilor tot mai puternice ale carpilor şi geţilor. Atacurile barbare ce au avut loc către mijlocul secolului al III- lea la graniţa de răsărit a provinciei, au declanşat criza stăpânirii romane din Dacia, aducând în prim- planul evenimentelor, îndeosebi regiunile sudice ale acestora.
Astfel, după mai bine de un secol de continuă prosperitate, Romula –Malva a suferit în acestă vreme distrugeri însemnate din cauza popoarelor migratoare.
Invazia carpică din anii 245-247 en. i-a pricinuit numeroase distrugeri . Atacurile geto-carpice se reînnoiesc în anul 248 d. Hr. şi se ţin lanţ până la părăsirea Daciei de către romani.
Romula a fost şi ea abandonată , aici rămânând să locuiască doar o parte din populaţia săracă care s-a împăcat bine cu stăpânirea barbară.
Despre Romula putem spune că a fost unul dintre cele mai de seamă oraşe ale Daciei Inferioare, care a depăşit ca înflorire şi frumuseţe pe cele de la Drobeta, Sucidava şi Cioroiu Nou.
Monitorizarea de urgență și evaluarea pagubelor au devenit prioritățile autorităților pe strada Grădiște din Slatina, unde pământul continuă să se deplaseze amenințător spre locuințele cetățenilor. Situația rămâne una critică, forțele de intervenție fiind mobilizate pentru a preveni o catastrofă de proporții.
Locuitorii de pe strada Sergent Major Dorobanțu din Slatina trăiesc un deja-vu de coșmar. Deși artera a fost distrusă de intervențiile masive din anul 2025, utilajele au apărut din nou în zonă pentru a sparge asfaltul proaspăt peticit. Motivul oficial pare desprins din teatrul absurdului: echipele de lucru au „uitat” să monteze vanele de la capătul străzii. În spatele acestei erori tehnice uluitoare se ascunde însă o încrengătură de firme de familie conectate la bugetul Companiei de Apă Olt (CAO), transformând incompetența de pe șantier într-o sursă de profit net.
Reprezentanții PSD din Guvern au anunțat că vor aviza proiectul de buget de stat, însă cu obiecții, pentru a pune capăt impasului provocat de premierul Ilie Bolojan.
Locuitorii de pe strada Sergent Major Dorobanțu din Slatina trăiesc un deja-vu de coșmar. Deși artera a fost distrusă de intervențiile din anul 2025, utilajele au apărut din nou în zonă, în aceste zile, pentru a sparge asfaltul proaspăt peticit. Motivul pare incredibil: echipele de lucru au uitat să monteze vanele de la capătul străzii în timpul lucrărilor anterioare. Situația scoate la iveală o lipsă cruntă de coordonare între Compania de Apă Olt (CAO) și Primăria Slatina, în timp ce diriginții de șantier, deși plătiți, sunt de negăsit pe teren.
O analiză a contractelor atribuite în anul 2025 scoate la iveală un mecanism financiar extrem de bine pus la punct: Dezvoltare Urbană Slatina SRL, firmă controlată de primarul de Mezzo prin omul său Bălan, a direcționat o serie impresionantă de contracte prin achiziție directă către o singură firmă. Este vorba de societatea G.S. TECH INTER, administrată de un anume Gabriel Șerbănescu. Ceea ce atrage atenția specialiștilor în achiziții publice nu este doar valoarea totală a fondurilor, ci tiparul repetitiv și fragmentat prin care banii slătinenilor au fost cheltuiți pe sisteme de vele de umbrire, stâlpi metalici și iluminat exterior.
Ședința extraordinară a Consiliului Local Slatina de miercuri după-amiază s-a transformat într-un teatru al absurdului juridic. Actualul primar Mario De Mezzo a refuzat categoric dezbaterea proiectului de hotărâre propus de grupul consilierilor PSD, inițiativă care viza micșorarea taxelor pe clădiri pentru agenții economici și eliminarea cotelor adiționale de 49%. Motivul invocat de el a fost lipsa parafei secretarului instituției, o manevră pe care opoziția o consideră o blocare intenționată a unui document care ar fi ușurat povara fiscală a slătinenilor.
Prefectul Emil Albotă a subliniat, în cadrul „Zilei Naționale a Meseriilor”, că succesul învățământului profesional depinde de abandonarea discursurilor sterile în favoarea unei colaborări pragmatice între școală și mediul privat, adaptată rapidității schimbărilor tehnologice actuale.
„Idealul unui psihiatru, care tratează un pacient cu adicție într-un serviciu de cronici, este să mărească perioada de abstinență. Ce-și dorește pacientul de la tine este ca el să controleze adicția”, a declarat dr. Mariana Marcu Leancă, invitată în cadrul podcastului „Ionuț Jifcu”. Această diferență fundamentală de viziune între specialistul, care cunoaște mecanismele bolii, și pacientul dominat de substanță reprezintă unul dintre cele mai complexe obstacole în procesul de recuperare.
