Comunitate

2017-11-13, 10:46:06

Greu de demolat. Autorităţile de la Bucureşti şi Washington încearcă de peste trei ani să demoleze un saivan, construit lângă gardul Unităţii NATO de la Deveselu

De peste 3 ani, instituțiile statului român se străduiesc, deocamdată fără succes, să demoleze un saivan de oi construit la doar câțiva metri de gardul unității militare (UM) 01871 Deveselu, care găzduiește în prezent sistemul american antirachetă Aegis Ashore.

Despre existența saivanului armata SUA susține că "subminează cerințele de securitate fizică minime" ale facilității militare, este incompatibilă cu operarea scutului antirachetă și pune România în postura de a încălca un angajament asumat printr-un acord internațional, potrivit profit.ro.

Profit.ro a cerut precizări pe această temă Departamentului pentru Apărare al SUA. Povestea începe în 2007, când Dumitru Bleja din Caracal a cumpărat 0,85 hectare de teren arabil în extravilanul comunei Stoenești, Olt, de la o persoană căreia îi fusese retrocedată respectiva suprafață de către stat. Tranzacția a fost în baza unei promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, certificată în anul următor de instanța de judecată, care i-a confirmat lui Bleja dreptul de proprietate asupra terenului. "Având în vedere că se ocupa cu creșterea animalelor, iar acest teren l-a cumpărat tocmai în acest scop, în vara anului 2008 (Dumitru Bleja – n.r.) a edificat un imobil cu destinația de grajd de animale construit din plăci de beton pe fundație de ciment, acoperit cu tablă, având o lungime de 22 m, o înălțime de 4 metri și o lățime de 6 m, respectiv o amprentă la sol de 132 metri pătrați, pentru care nu a deținut autorizație de construcție, imobil neînregistrat în evidențele fiscale ale unității administrativ teritoriale în raza căreia este situat acesta, respectiv comuna Stoenești, Olt (...) Acest teren și, implicit, construcția edificată pe acesta se afla în proximitatea UM 01871 Deveselu, județul Olt, unitate care era dezafectată la acel moment", se arată într-unul din documentele proceselor din instanță în care Bleja se judecă cu MApN și cu Consiliul Județean Olt, care vor să-i demoleze saivanul.

Saivanul se află la aproximativ 25 de metri de gardul unității militare, respectiv la 4,2 metri de latura estică a acesteia.

Potrivit sursei citate, proprietarul susține că, la acea dată, în conformitate cu legislația privind apărarea națională, nu avea obligația de a solicita aviz de la Statul Major al Armatei pentru construcția respectivă, această obligație revenind doar persoanelor juridice.

"Mai mult, la momentul edificării acestei construcții, nu a primit niciun fel de notificare referitoare la o eventuală interdicție sau cu privire la necesitatea obținerii unei documentații specifice", se mai menționează în document.

Probabil că nicio instituție a statului nu și-ar fi bătut capul cu un saivan construit fără autorizație pe un teren arabil privat din extravilan dacă unitatea militară Deveselu din imediata sa apropiere ar fi rămas neoperațională. După doi ani, însă, în 2010, România și SUA au început negocieri oficiale privind participarea statului român la noul concept american de apărare antirachetă din Europa, prin găzduirea unui sistem Aegis Ashore.

În mai 2011, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat oficial amplasarea scutului antirachetă american din România la fosta bază aeriană de la Deveselu. Cu două luni înainte, în martie 2011, UM 01871 Deveselu a sesizat Primăria Stoenești cu privire la faptul că saivanul a fost construit fără autorizație și fără aviz de la Statul Major al Armatei, fiind încălcată astfel atât legislația privind amplasarea de edificii în apropierea obiectivelor militare, cât și cea în construcții.

"Primăria Stoenești, prin adresa înregistrată cu nr. 197/05.04.2011, a răspuns că «nu are calitate și nu poate dispune pentru un drept care este garantat de lege - dreptul de proprietate», adresă care este semnată, pe lângă primar, și de inspectorul de specialitate Bleja Nicoleta, fiica pârâtului (Dumitru Bleja – n.r.). (...) la momentul semnării adresei de răspuns nr. 1197/05.04.2011, decizia inspectorului de specialitate Bleja Nicoleta, în calitate de funcționar public, a fost influențată de interesul patrimonial al tatălui său, rudă de gradul I, referitor la situația sesizată de Unitatea Militară 01871 Deveselu", se mai precizează în documentele de la instanță. Tot acolo se spune că, neavând compartiment de specialitate cu atribuții de control, Primăria Stoenești ar fi trebuit să trimită sesizarea MApN cu privire la saivanul de lângă baza militară la Consiliul Județean Olt, lucru care nu s-a întâmplat. 

De-abia după aproape 3 ani, în ianuarie 2014, la 2 luni de la începerea oficială a lucrărilor de construire a facilității americane Aegis Ashore de la Deveselu, Primăria Stoenești a cerut Prefecturii Olt sprijin pentru demolarea saivanului, care a sesizat la rândul său Consiliul Județean și Inspectoratul în Construcții Olt.

Aceste două instituții i-au pus în vedere proprietarului să intre în legalitate prin obținerea autorizației de construire pentru saivan, dându-i termen pentru acest demers până pe 20 martie 2014. Între timp, însă, au apărut Legile 290/2011 pentru ratificarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, semnat la Washington la 13 septembrie 2011, și 73/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru protecția obiectivelor militare care fac parte din Sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice, care au introdus restricții speciale cu privire la regimul construcțiilor din apropierea bazei militare de la Deveselu ce găzduiește sistemul american antirachetă Aegis Ashore.

Astfel, la începutul anului 2014, problema proprietarului era că, din cauza faptului că saivanul fusese construit fără autorizație și nici nu fusese înscris în evidențele fiscale și de cadastru ale Primăriei, acesta nu era considerat construcție finalizată la data intrării în vigoare a Legii 73/2013 și nu putea beneficia de prevederea acesteia potrivit căreia restricțiile nou-introduse nu se aplicau construcțiilor deja existente. Mai mult, din același motiv, în cazul unei decizii de demolare din partea autorităților, în baza acelorași restricții, nu era îndreptățit la despăgubiri. Cu toate acestea, a încercat să intre în legalitate și a obținut în instanță, în aprilie 2014, recunoașterea oficială a dreptului de proprietate asupra saivanului, pentru a-l putea înregistra în evidențele fiscale și de cadastru ale primăriei Stoenești. Ulterior, a obținut și certificat de urbanism de la Consiliul Județean Olt și a solicitat aviz de la MApN, necesar pentru eliberarea autorizației de construcție. Ministerul i-a respins însă solicitarea. De asemenea, a cerut despăgubiri în valoare de 81.841 lei (circa 18.000 euro) pentru situația în care ar fi fost obligat să demoleze saivanul. În mai 2014, însuși premierul de atunci, Victor Ponta, și-a trimis Corpul de Control la fața locului pentru a verifica situația.

În aceeași lună, Consiliul Județean Olt l-a dat în judecată pe Dumitru Bleja pentru a-l obliga să demoleze saivanul. În august 2014, la rândul său, Bleja a dat în judecată MApN, cerând instanței să oblige Statul Major al Armatei să emită aviz pozitiv pentru construirea saivanului, necesar pentru obținerea post-factum a autorizației de construcție și calificarea pentru despăgubiri în cazul unei decizii de obligare la demolare. De asemenea, Bleja a fost amendat de către Consiliul Județean Olt cu 3.000 de lei pentru construirea ilegală a saivanului, proprietarul contestând sancțiunea în instanță.

"În susținerea incompatibilității existenței saivanului în imediata vecinătate a Bazei, (...), comandantul român a procedat la informarea Reprezentantului de rang înalt al Statelor Unite la Deveselu asupra primirii documentației depuse de Bleja Dumitru. Urmare a acestei adrese, partenerul american s-a pronunțat total împotriva avizării favorabile a unui astfel de demers, din următoarele motive: construcția este incompatibilă cu instrucțiunile Statelor Unite care stabilesc zone libere de bariere fizice in jurul suprafețelor restricționate și nerestricționate, construcția sporește vulnerabilitățile de supraveghere și monitorizare din cauza proximității și mărimii, construcția sporește vulnerabilitatea Sistemului de Apărare împotriva Rachetelor Aegis Ashore în faza intruziunii/atacului prin obstrucționarea vederii - în special în interiorul și spatele construcției, construcția facilitează plasarea ilicită a unor echipamente care pot prezenta interferențe dăunătoare în câmpul electromagnetic afectând astfel operarea Sistemului de Apărare împotriva Rachetelor Aegis Ashore, alarmele false, ce pot apărea din cauza faptului că animalele fermei pot declanșa senzorii de intruziune ai gardului perimetral, determină creșterea numărului de acțiuni de securitate de răspuns și riscuri asociate cu eforturile de intervenție de urgență. Concluzia părții americane a fost că existența în continuare a construcției subminează cerințele de securitate fizică minime și este incompatibilă cu operarea Facilității de sprijin a Forțelor Navale ale Statelor Unite, Deveselu, România. Astfel, prin nedemolarea unei construcții edificate cu ignorarea prevederilor legale în materia autorizării construcțiilor civile, România este pusă în postura nerespectării unui angajament asumat printr-un acord internațional ratificat prin Legea 290/2011, fapt ce este inacceptabil în raport cu situația în discuție", se relatează în documentele de la instanță.

Cel mai important dintre procesele în care Dumitru Bleja se judecă cu statul român, cel în care solicită justiției să oblige Statul Major al Armatei să emită aviz pozitiv pentru construirea saivanului, este încă pe rol. MApN a obținut o decizie favorabilă la prima instanță, Curtea de Apel București, în aprilie 2015, însă proprietarul a înaintat recurs, al cărui prim termen se va judeca la Înalta Curte de Casație și Justiție pe 17 ianuarie anul viitor. Un eventual succes i-ar permite lui Bleja să obțină despăgubiri ca urmare a demolării saivanului, care pare în acest moment iminentă. Solicitarea directă de despăgubiri i-a fost respinsă de către Judecătoria Caracal în aprilie anul acesta ca fiind perimată. De altfel, Bleja a reclamat instanței că MApN îi refuză avizul tocmai pentru a nu-i acorda despăgubiri.

"Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 2 din Legea nr.73/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru protecția obiectivelor militare care fac parte din Sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice, se interzice amplasarea construcțiilor care depășesc regimul de înălțime definit de punctele situate pe generatoarea unui con cu vârful în jos, vârful fiind situat la o înălțime de 15,24 m deasupra punctului de referință, prelungită în sus cu o înclinație de un grad față de orizontala locului. Saivanul aflat în proprietatea reclamantului are o înălțime de doar 3-4 m, mult sub limita stabilită prin actul normativ respectiv. (...) Prin refuzul emiterii acestui aviz, în contextul în care construcția aflată în proprietatea sa nu se încadrează în regimul de înălțime aflat sub incidența legii speciale, este pus în situația de a fi înlăturat de la beneficiile prevăzute în art.9 din Legea nr.73/2013, în sensul în care îi sunt refuzate despăgubirile pentru o proprietate privată ce îi aparține, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 44 alin. 3 și 6 din Constituția României. Refuzul constituie o veritabilă încălcare a unui interes ce conduce la incidența unei pagube iminente, fiind vătămat un drept esențial, respectiv dreptul de proprietate", se arată în documentele instanței.

Consiliul Județean Olt a obținut la Tribunalul Olt, în aprilie 2017, și confirmarea deciziei sale prin care a dispus demolarea saivanului și amendarea proprietarului cu 3.000 de lei pentru construire ilegală, însă Dumitru Beja a cerut și a obținut, luna trecută, revizuirea acestui proces. Revizuirea urmează să se judece după soluționarea procesului de la ÎCCJ privind avizul MApN pentru construirea saivanului. Scutul antirachetă de la Deveselu a fost declarat operațional în mai 2016. Sistemul a costat circa 800 de milioane de dolari și este compus din 24 de interceptoare SM-2 și dintr-un un radar antibalistic.

Poziția oficială a NATO este că sistemul Aegis Ashore de la Deveselu are un rol pur defensiv, obiectivul său fiind de a descuraja acțiuni agresive din partea unor state cu veleități nucleare din Asia și Orientul Mijlociu, precum Coreea de Nord sau Iranul. Departamentul pentru Apărare al Statelor Unite a transmis luna trecută, la solicitarea Profit.ro, că, din analiza sa, a rezultat că este nevoie de mai mult de 1 an pentru derularea în condiții optime a procesului de dezvoltare, testare și instalare a noului sistem de apărare antiaeriană a scutului american antirachetă Aegis Ashore de la baza Deveselu avut în vedere de SUA, acesta fiind motivul pentru care, la solicitarea Administrației de la Washington, Senatul american a eliminat acest deadline de 1 an din proiectul de buget pe anul viitor al Pentagonului.

Profit.ro a cerut precizări pe această temă Departamentului pentru Apărare al SUA după ce a scris la începutul lui octombrie, citând documente oficiale ale Congresului și ale Casei Albe, că Senatul a eliminat din proiectul de buget un articol care prevedea accelerarea instalării de noi capabilități antiaeriene la sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu din România și la cel similar din Polonia. Asta după ce, în vară, Casa Albă a transmis, în punctul său de vedere oficial asupra proiectului, că se opune accelerării, având în vedere că eficiența acestor noi capabilități nu a fost încă dovedită și că, în plus, nu sunt cunoscute potențialele consecințe neintenționate pe care acestea le-ar putea avea asupra populației din zonă.



Comentarii

Redacţia

2017-11-13 10:46:06

Conținutul website-ului www.gazetanoua.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea Gazeta Nouă. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa office@gazetanoua.ro