Actualitate

2018-01-26, 15:48:33

FOTO. Scorniceşti 2018. Nostalgicii comunişti au sărbătorit 100 de ani de la naşterea lui Ceauşescu, criticând capitalismul într-un live pe Facebook

Zeci de nostalgici ai comunismului din judeţul Olt şi din mai multe oraşe din ţară au venit, vineri, la casa memorială a lui Nicolae Ceauşescu din Scorniceşti, pentru a marca 100 de ani de la naşterea fostului dictator. Deşi au criticat capitalismul şi felul în care s-a trecut la democraţie, în 1989, aşa-declaraţii comunişti au transmis ceremonia live pe Facebook şi au făcut fotografii cu telefoane de ultimă generaţie, folosindu-se de tehnologia capitalistă.

Soarele străluceşte puternic şi topeşte zăpada de pe dealurile din jurul drumului care leagă Slatina de Scorniceşti. Drumul s-a uscat bine, iar de la intrarea în oraşul în care s-a născut Nicolae Ceauşescu, acum 100 de ani, pe atunci doar un sătuc, încă se pot vedea rămăşiţele comunismului. Ruine de fabrici şi uzine, depozite agricole, pe care încă se mai întrevăd însemne ale Epocii de Aur, blocuri cu tencuiala căzută, garduri înclinate, toate sunt fantome ale trecutului care îşi arată colţii.

Pentru oamenii din Scorniceşti este o zi ca oricare alta, însă astăzi este o sărbătoare importantă pentru cei care încă sunt mişcaţi de amintiri, atunci când, pe 26 ianuarie, ar fi participat la mitinguri şi demonstraţii, în semn de preţuire pentru întâiul fiu al ţării - Nicolae Ceauşescu. Astăzi ar fi împlinit 100 de ani, iar în curtea casei părinţilor săi din localitatea situată în nordul judeţului s-au strâns încă de dimineaţă câteva persoane. Toată lumea are în piept insigne cu sigla Partidului Comunist Român.

„Haideţi să ne strângem!”, se aude vocea lui Petre Ignatenco, preşedinte al Partidului Comunitar Român, care de fapt este partid comunist, după cum spune chiar el.

Oamenii se strâng în jurul statuii fostului dictator din curtea casei. Ţin în mână steaguri cu fosta stemă comunistă, dar şi steaguri roşii cu sigla PCR. O crăpătură adâncă a apărut chiar în capul lui Nicolae Ceauşescu şi pare că, în curând, va cădea o bucată din fruntea fostului lider comunist. Nostalgicii nu sesizează şi se strâng în jurul liderului lor, cât mai aproape de el, pentru a apărea în cadru.

Ignatenco dă ultimele indicaţii, înainte de a intra live pe Facebook. Poartă o căciulă şi un palton pe care le are în mod sigur din acea epocă.

„Să stăm cât mai aproape ca să încăpem cu toţii, atunci când vom intra live. Vorbesc eu, apoi vă dau cuvântul pe rând”, spune liderul Partidului Comunitar, asigurându-se ulterior că femeia, care îi filmează de pe o tabletă cu conexiune la internet, stă unde trebuie.

Petre Ignatenco începe prin a înfiera capitalismul, burghezo-moşierii şi blamează faptul că România a ajuns o colonie a NATO şi UE. Despre Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena, spune că sunt „martiri ai socialismului”.

„Astăzi se împlinesc 100 de ani de la naşterea eroului-martir Nicolae Ceauşescu şi am ţinut cu tot dinadinsul noi, membrii Partidului Comunist Român - Comitetul de Reorganizare, astăzi purtând titulatura de Partidul Comunitar din România, să-l cinstim cum se cuvine, la locul său de naştere, aici, lângă acest «palat» care nu-i mult mai mare decât bojdeuca lui Ion Creangă, în care familia Ceauşescu şi-a trăit traiul cu cei zece copii, Nicolae Ceauşescu fiind cel de-al treilea”, a afirmat Ignatenco.

I se dă cuvântul preşedintelui Comitetului Naţional pentru Cinstirea Memoriei Preşedintelui-cel-Mare, Eroul-Martir Naţional, „Nicolae Ceauşescu”, Gheorghe Ungureanu, care a venit îmbrăcat în dac şi care, pe lângă revenirea la regimul comunist, militează pentru redenumirea ţării în Dacia. În mijlocul discursului, în sună telefonul. Tacticos, îl scoate din buzunarul interior al hainei, fără să se întrerupă din vorbit. „Nu vrea să se oprească, de obicei nu vrea”, murmură el, în timp ce îl pasează unei femei care reuşeşte să apese pentru respingerea apelului.

„Ne aflăm în locul acesta pentru a cinsti memoria celui mai de seamă om politic al poporului român din toate timpurile. Este cel mai mare şi cel mai de seamă, chiar din cei 30.000 de ani de când avem cunoştinţă despre poporul nostru. Mai mare decât toţi ceilalţi din această epocă pentru că dumnealui a fost conducătorul care a obţinut cele mai mari rezultate pentru întreaga populaţie a ţării. Am avut conducători mari, eroi ai neamului. Ştim zeci de astfel de eroi, dar cel mai mare dintre ei este acela care a asigurat cel mai mare nivel de trai pentru toată populaţia ţării, în perioada regimului democrat al socialismului. Datorită acelor realizări avem şi astăzi un înalt nivel de trai, deasupra celor mai multe ţări ale lumii. Ceauşescu este desconsiderat în spaţiul public în mod intenţionat, pentru a ne induce o stare şi un sentiment de culpabilitate”,  a afirmat el.

Ungureanu nu s-a oprit cu propunerile şi a cerut nici mai mult, nici mai puţin decât canonizarea lui Nicolae Ceauşescu, la 100 de ani de la naştere.

„Pentru rezultatele de excepţie pe care le-au menţionat deja tovarăşii, am gândit şi organizat, încă din 1990, după asasinarea preşedintelui, un Comitet naţional pentru cinstirea memoriei preşedintelui cel mare Nicolae Ceauşescu. În numele acestui comitet şi al conducerii Partidului Comuniştilor, am hotărât ca să vă propunem astăzi, în acest loc, lansarea unui mic document, un fluturaş cu imaginea preşedintelui, pe care să-l declarăm sfânt al poporului şi al neamului dac”, a îndemnat Gheorghe Ungureanu.

După discursuri, se încheie şi transmisiunea pe Facebook. Continuă fotografiile la bustul lui Ceauşescu, iar câţiva dintre ei se asigură că jerba de flori este aşezată cum trebuie.

Coman Voicu îşi caută din priviri colegii, făcând paşi mici pe aleea ce duce de la poartă către casa lui Ceauşescu. Ţine în mână strâns două steaguri, unul cu vechea siglă a Republicii Socialiste România şi celălalt cu secera şi ciocanul. Pe primul l-a cumpărat, dar pe cel cu sigla PCR l-a păstra de la revoluţie. O vreme l-a ţinut ascuns, în anii ’90, dar acum nu mai are motive să-l ascundă.

„Am două steaguri, unul cu stema Republicii Socialiste România şi unul cu stema Partidului Comunist Român pentru că noi considerăm că PCR trebuie să-şi continue activitatea începută în 1921. Am păstrat steagul, deşi mi-a fost teamă în anii ’90. L-am ţinut ascuns o perioadă pentru că toţi cereau distrugerea socialismului. Socialismul nu trebuie distrus pentru că socialismul e foarte bun, iar capitalismul este profund corupt. Şi carnetul de partid îl am şi acum, dar îmi pare rău că nu-l am la mine. Nu mă pot transforma, să fiu cameleon, sunt acelaşi. Am venit an de an la fosta locuinţă a preşedintelui şi se vede bogăţia omului, o casă simplă”,
a afirmat bărbatul.

„Sper că e un articol pozitiv”, îmi spune pensionarul bucureaştean, după ce opresc filmarea.

Încă regretat de mulţi olteni, dar şi hulit poate de tot atâţia, Nicolae Ceauşescu reprezintă singurul şef de stat originar de pe meleagurile judeţului Olt şi personalitatea care a marcat perioada comunistă în România. Dacă ar fi trăit, liderul originar din Scorniceşti ar fi împlinit astăzi 100 de ani.

Nicolae Ceauşescu s-a născut în satul Scorniceşti, judeţul Olt, la 26 ianuarie 1918, într-o familie de ţărani cu 10 copii. Tatăl său, Andruţă, avea trei hectare de pământ, câteva oi şi mai cârpea finanţele familiei din croitorie.

Nicolae a făcut patru clase la şcoala din sat. Învăţătorul preda într-o sală cursuri simultane, pentru elevii mai multor clase. Micul Ceauşescu nu a avut cărţi şi adesea mergea la şcoală desculţ. La vârsta de 11 ani, după absolvirea şcolii primare, Ceauşescu pleacă la Bucureşti, unde se angajează ca ucenic de cizmar.

În 1932 devine membru al Partidului Comunist din România, formaţiune politică aflată în ilegalitate la acea vreme. Este arestat pentru prima oară în 1933 pentru agitaţie comunistă în timpul unei greve. În 1934 urmează încă trei arestări - pentru colectare de semnături în sprijinul eliberării unor muncitori feroviari acuzaţi de activitate comunistă şi pentru alte acţiuni similare. După eliberarea din detenţie, Ceauşescu dispare pentru o vreme în „subteran”, dar în 1936 este din nou arestat, de data aceasta fiind condamnat la doi ani de închisoare şi încarcerat la Închisoarea Doftana.

O declaraţie scrisă de mână, în ianuarie 1936, la jandarmerie, este elocventă pentru analfabetismul lui Ceauşescu: ,,după ce neam despărţit, mam mai plimbat puţin pînă pela 12 noaptea cînd mam dus în gară şi am dormit”.

Stilul de vorbire bâlbâit al lui Nicolae Ceauşescu a fost cauzat de o bătaie administrată de colegii săi de detenţie. Ceauşescu a fost arestat şi condamnat din nou în 1940, iar în 1943 a fost transferat la închisoarea de la Târgu Jiu, unde a împărţit celula de detenţie cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, în scurt timp devenind protejatul acestuia. Există zvonuri şi speculaţii că între cei doi viitori şefi de stat ar fi existat şi o relaţii de homosexualitate.

La trei zile de la moartea lui Gheorghiu-Dej, în martie 1965, Ceauşescu preia funcţia de secretar general al Partidului Muncitoresc Român.

La începutul carierei sale ca şef al statului, Ceauşescu s-a bucurat de o oarecare popularitate, adoptând un discurs politic independent faţă de Uniunea Sovietică. Prin refuzul său de a permite armatei române să ia parte la invazia Cehoslovaciei alături de trupe ale ţărilor membre ale Tratatului de la Varşovia şi o atitudine de condamnare publică activă a acestui act, Ceauşescu reuşeşte pentru o vreme să atragă atât simpatia compatrioţilor săi, cât şi pe cea a lumii occidentale.

În ciuda discursului independent în relaţiile politice internaţionale, introdus încă de Gheorghiu Dej, Ceauşescu se opune cu încăpăţânare introducerii oricăror reforme liberale pe plan intern. În anii ’80, după venirea lui Mihail Gorbaciov la conducerea Uniunii Sovietice, opoziţia lui Ceauşescu faţă de linia sovietică este dictată în principal de rezistenţa lui faţă de destalinizare. Securitatea continuă să îşi menţină controlul draconic asupra mediilor de informare şi înăbuşă în faşă orice tentativă de liberă exprimare şi opoziţie internă.

Evenimentele sângeroase de la Timişoara şi Bucureşti, din decembrie 1989, au culminat cu căderea lui Ceauşescu şi a regimului comunist. La 18 decembrie 1989, Ceauşescu pleacă într-o vizită oficială în Iran, lăsându-i soţiei sale, Elena, şi altor colaboratori apropiaţi, misiunea de a înăbuşi revolta de la Timişoara. Revolta continuă să ia amploare.

După revenirea sa în ţară, la 20 decembrie 1989, Ceauşescu ţine o cuvântare televizată dintr-un studio de televiziune amenajat în incinta clădirii CC al PCR, în care califică evenimentele de la Timişoara drept o încercare din afară de imixtiune în afacerile interne şi de subminare a suveranităţii României.

O „adunare populară” în sprijinul regimului este organizată pentru ziua următoare, 21 decembrie, în faţa sediului CC al PCR, într-un loc care, în urma evenimentelor acelei zile, poartă azi numele de Piaţa Revoluţiei. Demonstraţia degenerează în mişcare de răsturnare a regimului.

Până în dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989, protestele se răspândiseră deja în toate marile oraşe ale României. Ceauşescu mai face o încercare disperată de a se adresa mulţimii adunate în faţa sediului CC, dar fără succes. Protestatarii forţează uşile şi pătrund în sediul CC, iar soţilor Ceauşescu nu le rămâne decât opţiunea de a fugi cu un elicopter care îi aştepta pe acoperişul clădirii CC.

La 22 decembrie 1989, printr-un decret al CFSN semnat de Ion Iliescu, a fost constituit Tribunalul Militar Excepţional. La 25 decembrie 1989, soţii Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost judecaţi în cadrul unui proces sumar de acest tribunal, condamnaţi la moarte şi executaţi la câteva minute după pronunţarea sentinţei.


Comentarii

Redacţia

2018-01-26 15:48:33

Conținutul website-ului www.gazetanoua.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea Gazeta Nouă. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa office@gazetanoua.ro