În fiecare an citim, vedem sau trăim pe propria piele experienţa unui concediu alături de turişti care se poartă pur şi simplu nesimţit. Intră cu maşina pe plajă şi dau muzica tare, fac gălăgie noaptea când se întorc de la club sau se manifestă indecent. Care sunt regulile de comportament, ce abateri apar de obicei şi cum se explică ele ne spun mai mulţi consultanţi în turism şi un etolog specializat în cercetarea agresivităţii umane.
Odată cu începerea sezonului estival, litoralul românesc se va umple de turişti, iar din păcate nu toţi respectă regulile de bun simţ. Ca de fiecare dată turiştii scandalagii, gălăgioşi sau agresivi îi vor deranja pe cei de lângă ei. Există reguli de comportament care sunt valabile în orice împrejurare, dar şi altele, recomandate mai ales pentru turiştii care merg pe litoral. William Hanson, un expert britanic în bune maniere, a scris recent despre greşelile pe care le fac uneori inclusiv vedetele internaţionale atunci când merg la plajă.
De exemplu, când se plimbă pe faleză sau prin staţiune, turiştii trebuie să fie îmbrăcaţi decent, de stradă, nu în costum de baie. Problema aceasta apare inclusiv în România, iar consecinţele pot fi foarte neplăcute, turistul fiind obligat să se schimbe de haine pentru a fi lăsat să intre într-un restaurant. Fără să mai vorbim despre cât de dizgraţios este să „admiri“ un domn asudat şi cu exces de pilozitate în timp ce-ţi savurezi mâncarea la terasă.
De asemenea, pot să apară incidente dacă un turist exagerează cu băutura, fără să se gândească la urmări, spune Laura Pascu, PR Manager la Centrul European al Consumatorilor Romania: „Un client poate să fie dat afară de pe terasă sau din club dacă devine irascibil sau dacă bea prea mult”.
O altă problemă de comportament, care îi poate deranja pe unii turişti şi care este o gafă din punctul de vedere al bunelor maniere, este etalarea exagerată a afecţiunii în public. Nu de puţine ori, cupluri de îndrăgostiţi ajung să confunde dormitorul cu plaja şi se comportă indecent, iar multe persoane se pot simţi deranjate de aceste gesturi.
Situaţia neplăcută poate fi evitată însă, dacă fiecare turist alege o plajă în funcţie de preferinţele sale, spune consultantul în turism Ciprian Enea. Există zone pentru copii, zone pentru seniori sau pentru nudişti, astfel încât fiecare se poate simţi în largul său fără să deranjeze prin gesturile lui.
Ca regulă generală, comportantul turiştilor de pe litoral se poate reduce la câteva reguli simple, de bun simţ, spune Ciprian Enea: „E important să putem lăsa exact în acelaşi fel locul în care ne-am petrecut vacanţa. Gunoaiele nu trebuie aruncate la întâmplare, ci trebuie să folosim coşurile sau să luăm gunoiul acasă în pungi, că nu este o ruşine să facem asta. Sunt locuri unde trebuie să ţinem cont şi de vecini, să nu strigăm „olario!” de bucurie că suntem pe plajă, pentru că e posibil ca vecinii noştri să nu aprecieze entuziasmul nostru, ei poate vor să se bucure în linişte de natură”.
La restaurant
Şi când suntem la restaurant trebuie să ne păstrăm bunul simţ, pentru că unii turişti tind să se comporte aberant, mai ales când văd opulenţa unui bufet deschis, la un sejur all inclusive, adaugă Ciprian Enea.
„Mai este ceva ce ţine într-un fel de specificul naţiei: la un hotel cu masă tip bufet trebuie să ne punem în farfurie doar atât cât mâncăm, ca să nu facem risipă. Ce lăsăm noi în farfurie se aruncă, deci să nu provocăm o pagubă hotelierului, dar şi întregului mediu înconjurător, risipind resursele".
„Problemele de comportament nu sunt însă ceva specific turiştilor români", după cum ţine să precizeze Răzvan Pascu, consultant în turism la Asociaţia Travel Focus: „Nu aş vrea să se înţeleagă că românii sunt foarte diferiţi de alte naţiuni: există excepţii negative în România, aşa cum sunt şi prin alte ţări şi aici aş vrea să amintesc doar exemplu turiştilor englezi sau ruşi, pe care îi întâlneşti peste tot pe litoral în lume şi de care mulţi turişti se feresc, pentru că mulţi dintre ei fac gălăgie, beau mult şi au un comportament neplăcut pentru cei din jur”.
Spre deosebire de alte popoare, românii sunt însă mai resemnaţi şi nu fac decât rareori reclamaţii atunci când sunt deranjaţi de vecinii lor în timpul concediului, spune Răzvan Pascu: „În general, reclamaţiile referitoare la regulile de bun simţ se fac pe moment şi de cele mai multe ori nu există repercusiuni legale. Există însă prevederi legale şi amenzi care îi vizează pe cei care aruncă deşeuri pe plajă şi, totodată, mai sunt acele plângeri pentru deranjarea liniştii publice. Cred că doar amenzile mari pot schimba astfel de comportamente deviante.”
„Ce nu se permite acasă, se permite departe de casă”
Turiştii trebuie să înţeleagă că plaja, litoralul, spaţiul verde, sunt locuri publice, care trebuie împărţite cu alte persoane, de aceea trebuie să ţină cont şi de ceilalţi, să nu-i deranjeze în vreun fel. Nesimţirea unora poate fi explicată printr-o lipsă de educaţie, dar uneori ea este o reacţie inconştientă la unele frustrări care s-au acumulat în timp. Fenomenul apare în special la cei care vor să fie remarcaţi cu orice preţ şi care îşi etalează ostentativ bogăţia, explică etologul Dorian Furtună, care va lansa în curând o carte despre agresivitatea umană.
„Frustrările şi neîmplinirile trăite în copilărie pot lua forma unor comportamente deviante şi excentrice la maturitate. Complexul inferiorităţii cultivat în epoca ceauşistă este astăzi contrabalansat de o dorinţă de afirmare cu orice preţ. Trebuie să fii puternic şi şmecher ca să te descurci în viaţă; fără tupeu nu răzbeşti nicăieri – aceste modele de gândire li se cultivă copiilor din numeroase familii. Un mediu agresiv impune un comportament defensiv. Se creează astfel un cerc vicios care afectează viaţa socială a românilor”, observă acesta.
Iată de ce vedem atât de des imaginea, clasică deja, a bărbatului proaspăt îmbogăţit, care vine cu limuzina pe plajă şi care pare mai interesat să-şi arate bijuteriile de aur, ceasul de firmă şi noul model de iPhone decât să se bucure de plajă şi de baie.
„Una dintre modalităţile cele mai primitive de a demonstra rangul social este afişarea decorului pestriţ, a bijuteriilor şi a averii. E la nivel de instincte. Românii nu au putut-o face vreme de jumătate de secol. Iar acum s-au dedat la excese comportamentale, afişând ostentativ orice achizţie cât de cât semnificativă: case, maşini, lanţuri de aur, femei, burţi sau silicoane. Această manieră de afirmare se autoreproduce, de la o categorie socială la alta, de la o generaţie la alta”, precizează etologul Dorian Furtună.
Aceşti oameni privesc orice ieşire în public ca pe o provocare, o competiţie în care ceilalţi sunt rivali, de aceea simt nevoia de a-şi arăta chiar şi în mod agresiv statutul social, adică puterea.
Sursa: adevarul.ro
