Angiografia coronariană este o procedură medicală care permite vizualizarea arterelor coronare, care irigă mușchiul inimii cu sânge. În acest articol, vom prezenta în ce constă, mai exact angiografia coronariană, care este rolul acesteia și pentru ce se recomandă.
Ce este angiografia coronariană?
Angiografia coronariană este o procedură medicală care permite vizualizarea arterelor coronariene, structurile care aprovizionează inima cu sânge. Procedura implică introducerea unui cateter într-o arteră mică din braț sau picior, care este apoi ghidat prin sistemul circulator până la arterele coronariene. Un lichid de contrast este injectat prin cateter, iar imagini detaliate ale arterelor sunt capturate cu ajutorul razelor X [1]-[2]-[3].
Angiografia coronariană funcționează pe principiul vizualizării arterelor coronariene cu ajutorul lichidului de contrast. Acesta se comportă ca un marker în imaginea cu raze X, evidențiind orice anomalii ale arterelor, cum ar fi blocarea sau îngustarea lor. În acest fel, medicul poate identifica problemele cardiace înainte ca acestea să conducă la complicații grave, precum angina sau infarctul miocardic.
Ca orice procedură medicală, angiografia coronariană prezintă anumite riscuri. Acestea pot include sângerarea la locul introducerii cateterului, infecțiile sau reacțiile alergice la lichidul de contrast. Însă, în majoritatea cazurilor, beneficiile procedurii pot depăși aceste riscuri. Angiografia coronariană poate oferi informații fundamentale pentru diagnosticarea și tratamentul bolilor coronariene, îmbunătățind perspectiva de sănătate a pacientului.
Care este rolul angiografiei coronariene?
Rolul angiografiei coronariene este esențial în domeniul medical, având mai multe aspecte importante care ajută la diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor cardiace:
• această procedură joacă un rol vital în diagnosticarea afecțiunilor cardiace. Aceasta le permite medicilor să vizualizeze în mod direct starea arterelor coronariene, fapt ce poate duce la identificarea promptă a eventualelor blocaje sau îngustări. Boala arterială coronariană, una dintre principalele cauze ale mortalității la nivel global, poate fi astfel diagnosticată și monitorizată eficient [4];
• angiografia coronariană ajută la planificarea intervențiilor chirurgicale. O vizualizare clară și detaliată a anatomiei inimii oferită de această procedură îi permite medicului să planifice și să realizeze intervenții chirurgicale complexe. Prin vizualizarea directă a vaselor de sânge ale inimii, medicii pot determina cel mai eficient și mai sigur mod de a aborda problemele identificate;
• un alt rol al angiografiei coronariene este evaluarea eficacității tratamentelor aplicate. Procedura le permite medicilor să verifice dacă fluxul sangvin a fost restabilit corect după aplicarea tratamentelor precum stenturile coronariene sau bypassul coronarian;
• prin identificarea timpurie a problemelor coronariene, această procedură poate contribui la prevenirea unor complicații severe, cum ar fi infarctul miocardic. În acest fel, pacienții pot primi tratamentul necesar într-un stadiu incipient, ceea ce poate îmbunătăți prognosticul pe termen lung.
Pentru ce se recomandă angiografia coronariană?
Angiografia coronariană este adesea recomandată în cazul bolii arteriale coronariene, infarctului miocardic sau insuficienței cardiace:
• angiografia coronariană permite identificarea blocărilor sau îngustărilor în arterele coronariene, permițând medicilor să stabilească cel mai bun curs de tratament;
• în unele cazuri, angiografia coronariană este utilizată pentru a investiga cauza durerii toracice inexplicabile. Această durere poate fi un semn al unei probleme cu inima, iar angiografia poate ajuta la determinarea dacă aceasta este cauza. Dacă un pacient a avut o intervenție chirurgicală la inimă sau a primit un stent, angiografia coronariană poate fi folosită pentru a evalua eficacitatea acestora. Angiografia poate ajuta medicii să determine dacă fluxul sangvin a fost restabilit la nivelul inimii;
• în unele cazuri, medicul poate recomanda angiografia coronariană ca măsură preventivă, mai ales dacă pacientul are factori de risc pentru boli de inimă. Factorii de risc includ vârsta înaintată, sexul masculin, istoricul familial de boli cardiace, fumatul, hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, diabetul, obezitatea și sedentarismul [5]. Acest lucru poate permite detectarea timpurie și tratamentul problemelor înainte de a deveni mai grave.
Acest articol nu substituie consultul medical. Cere medicului specialist informații despre angiografia coronariană și respectă recomandările acestuia și prescripțiile medicale. Simptomele problemelor medicale variază de la pacient la pacient. Mergi la medicul de familie sau la specialist pentru consult și tratament, de fiecare dată când ai o problemă de sănătate.
Bibliografie:
1. Cleveland Clinic. “Cardiac Catheterization | Cleveland Clinic.” Cleveland Clinic, 2018, my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/16832-cardiac-catheterization. Accessed 23 Feb. 2024;
2. “Cardiac Catheterization Information | Mount Sinai - New York.” Mount Sinai Health System, www.mountsinai.org/health-library/tests/cardiac-catheterization. Accessed 23 Feb. 2024;
3. Mayo Clinic. “Cardiac Catheterization - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2019, www.mayoclinic.org/tests-procedures/cardiac-catheterization/about/pac-20384695. Accessed 23 Feb. 2024;
4. “Overview - Coronary Heart Disease.” NHS, 10 Mar. 2020, www.nhs.uk/conditions/coronary-heart-disease/. Accessed 23 Feb. 2024;
5. “Heart Disease and Stroke.” Www.cdc.gov, 1 Apr. 2019, www.cdc.gov/chronicdisease/resources/publications/factsheets/heart-disease-stroke.htm#. Accessed 23 Feb. 2024.
