Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu, a atras atenția asupra efectelor pe care le-ar putea avea propunerea Comisiei Europene privind noul cadru financiar pentru agricultură și dezvoltare rurală.
Acesta a subliniat că, deși Comisia afirmă că sprijinul pentru agricultură rămâne o prioritate, cifrele arată o scădere semnificativă a fondurilor destinate Politicii Agricole Comune.
„Din păcate, chiar dacă se afirmă că sprijinul pentru agricultură rămâne o prioritate, realitatea cifrelor ne arată altceva: fondurile destinate Politicii Agricole Comune vor scădea semnificativ, iar dezvoltarea rurală riscă să fie lăsată pe plan secundar”, a declarat Adrian Chesnoiu.
- Unificarea pilonilor PAC, o schimbare cu riscuri pentru România
Comisia Europeană propune, în noua structură, unificarea celor doi piloni tradiționali ai Politicii Agricole Comune într-un singur fond, gestionat prin Planurile Naționale și Regionale. Doar plățile directe ar urma să rămână într-un buget separat, în timp ce fondurile pentru dezvoltare rurală ar fi integrate într-un buget comun cu alte politici europene.
„Este un pas riscant. Pentru România, unde dezvoltarea rurală este o necesitate economică și socială, această schimbare ar putea avea efecte negative pe termen lung”, a avertizat directorul AFIR.
El a reamintit că, în perioada 2014–2020, România a atras aproape 12 miliarde de euro pentru proiecte finanțate prin AFIR, bani care au transformat comunitățile rurale.
„Cu acești bani s-au construit drumuri, s-au modernizat ferme, s-au creat locuri de muncă, s-au înființat afaceri în sate. Dacă în viitor aceste fonduri vor fi reduse sau diluate printre alte priorități, riscăm să pierdem dinamica de dezvoltare pe care am construit-o cu greu în ultimii ani”, a precizat Chesnoiu.
- Fermierii, afectați de scăderea sprijinului financiar
Chiar dacă păstrarea plăților directe este un aspect pozitiv, Chesnoiu consideră că acest lucru nu este suficient pentru a compensa pierderile din zona de investiții.
„Fermierii noștri se confruntă deja cu costuri în creștere, cu schimbări climatice, cu presiuni pe piață. Au nevoie nu doar de sprijin pe hectar, ci și de investiții în modernizare, digitalizare, infrastructură, utilaje – adică exact componentele pe care noul buget le reduce”, a explicat acesta.
- Nevoia de echilibru între fermieri și comunități rurale
Adrian Chesnoiu a subliniat specificul agriculturii românești, unde numeroase ferme mici depind de finanțările europene, iar multe comunități rurale au reușit să se dezvolte exclusiv datorită fondurilor PAC.
„România are o agricultură polarizată, multe ferme mici care depind de fondurile europene, dar și nevoi uriașe în satele izolate, unde PAC a însemnat deseori singura sursă de dezvoltare reală. Dacă pierdem echilibrul între sprijinul pentru fermieri și sprijinul pentru comunități, nu facem decât să adâncim decalajele deja existente”, a spus directorul AFIR.
- Apel către reprezentanții României la Bruxelles
În finalul declarației sale, Adrian Chesnoiu a făcut un apel la reprezentanții României implicați în procesul de negociere a noului cadru financiar.
„Consider că propunerea actuală nu reflectă în mod realist nevoile sectorului agro-rural din România. Le solicit tuturor celor care vor reprezenta România în procesul de negociere să țină cont de faptul că, în ultimii 25 de ani, prin fondurile europene destinate țării noastre, satul românesc s-a dezvoltat, iar fermele agricole s-au modernizat pentru a putea fi competitive pe o piață europeană unică”, a transmis Chesnoiu.
