Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a reușit o performanță administrativă remarcabilă la finalul anului 2025, evitând un dezastru financiar care ar fi afectat mii de fermieri români. Adrian Chesnoiu, directorul general al instituției, a anunțat închiderea cu succes a Programului Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR), într-un context în care România risca să piardă sume colosale din cauza întârzierilor.
Prin eforturile depuse, agenția a reușit să salveze finanțările pentru proiecte critice, evitând situația în care fermierii ar fi fost „executați” silit și obligați să returneze banii primiți. Performanța este cu atât mai notabilă cu cât proiecte care aveau un grad de implementare de doar 25% la începutul anului au fost finalizate cu succes până la 31 decembrie 2025.
- Pericolul dezangajării fondurilor europene
Invitat în cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1, Adrian Chesnoiu a explicat presiunea sub care a funcționat instituția pe parcursul întregului an. Directorul AFIR a dezvăluit că anul 2025 a fost marcat de spectrul unei scrisori primite de la Comisia Europeană, care avertiza asupra riscului iminent de dezangajare a peste un miliard de euro.
„Este un program început în 2015, care în mod normal ar fi trebuit să fie finalizat în 2022, dar ținem cu toții bine minte că a venit pandemia în România și atunci s-a luat decizia la nivel european ca o parte din PNS, din actualul program să fie alocată pentru o perioadă de tranziție și în felul acesta s-a prelungit, noul termen limită a fost 31 decembrie 2025. Întâmplarea face că am revenit la conducerea agenției în decembrie 2024, iar lucrurile nu arătau deloc bine: din păcate, atunci am primit de la Comisia Europeană o scrisoare destul de dură cu riscul de dezangajarea peste 1 miliard de euro din acest exercițiu financiar PNDR vechi și a trebuit ca în 2025 să muncim foarte mult, să luăm deciziile administrative necesare astfel încât acești bani să nu fie pierduți”, a declarat Adrian Chesnoiu.
- Mobilizare generală pentru salvarea banilor
Succesul absorbției celor 12,7 miliarde de euro alocați României pentru dezvoltare rurală s-a datorat unei mobilizări exemplare a personalului AFIR. Șeful agenției a ținut să mulțumească public echipei sale, subliniind că funcționarii au lucrat inclusiv în weekenduri și sărbători legale pentru a procesa plățile.
„Chiar vreau să profit de faptul că sunt aici în emisiune și să le mulțumesc tuturor colegilor mei din AFIR că au fost excepționali. La mod obiectiv vorbind, excepționali! Toată lumea! Mă așteptam ca în perioada septembrie-octombrie, când a fost vârful de activitate, să ne lovim de concedii, de concedii medicale, de tot felul de probleme, cum se mai întâmplă în administrația publică. Nu a fost cazul. Colegii mei au lucrat sâmbătă, duminică, ore suplimentare, pe 31 decembrie noi făceam plăți. A fost un efort instituțional uriaș, dar și niște decizii de management pe care le-am luat împreună cu echipa de conducere a AFIR, ne-am asumat această sarcină și activitate intensă, dar în același timp rezultatele au fost satisfăcătoare și nu am pierdut acești bani”, a precizat Adrian Chesnoiu.
Performanța a fost recunoscută și la Bruxelles. Directorul AFIR a menționat că au fost tranzitate aproximativ 80 de milioane de euro pe noul exercițiu financiar (PNS), iar reprezentanții Comisiei Europene și-au exprimat surpriza plăcută față de faptul că AFIR a înregistrat probabil cel mai bun an de activitate din istoria sa.
- Impactul în economia rurală
Până în acest moment, 97% din sumele alocate prin PNDR au ajuns deja la beneficiari, restul plăților fiind în curs de finalizare. Banii au intrat direct în economia reală, finanțând ferme noi, spații de depozitare, sisteme de irigații și unități de procesare.
„Să facem un exercițiu de imaginație cu un proiect care era la stadiul de implementare 25% la începutul anului 2025, el a ajuns să fie finalizat într-un an de zile, până la 31 decembrie, cu eforturi evidente și din partea fermierilor, dar și a noastră pentru că noi am început o analiză a fiecărui proiect și am trasat această sarcină colegilor mei să fie foarte aproape de beneficiar: să vadă ce probleme sunt, unde există situații care pun în pericol implementarea proiectului. Și această presiune pe consultanți, pe beneficiari, chiar și pe colegii mei a dat roade”, a mai spus Adrian Chesnoiu.