Aici, Remus Cernea are dreptate

Este, de la o poştă, omul începutului de aprilie. O lună dintr-un an în care se pare că actuala putere va munci doar în sensul de a le explica românilor că trăim un an de sacrificii. Chiar dacă fraza asta am mai auzit-o cândva, chiar dacă pentru asta l-am dat jos pe Boc, chiar dacă Băsescu a fost suspendat anul trecut pentru acelaşi lucru… Omul proverbial, dar nu providenţial, este Remus Cernea, deputatul sub forma unei pastile amare pe care l-a trimis Ponta astă-toamnă să candideze şi să iasă deputat la Constanţa. Peste capul lui Radu Mazăre şi al lui Nicuşor Constantinescu. Nu mă voi referi decât la unul dintre subiectele lansate în spaţiul public de cel în cauză. Poate la singurul care merită. Cel prin care deputatul de la Verzi propune ca statul să înceteze subvenţionarea tuturor cultelor din România. Chiar şi a Bisericii Ortodoxe Române!
Sunt de acord şi nu-i înţeleg pe cei care, cu furie, combat ideea lui Cernea. În România de astăzi, orice prestaţie făcută de cel mai mărunt slujitor al Domnului costă. Boaba de tămâie e doi lei, lumânarea exclusivistă (pe care nu ai voie să o cumperi decât din biserică) e trei lei, botezul e trei sute, minim, cununia pleacă de la cinci sute, iar slujba de înmormântare e tot pe aici, pe undeva. Şi la toate acestea nu se face niciodată reducere.

 

Peste tot, bani şi numai bani, sponsorizări, donaţii, contribuţii făcute de bogaţi, făcute de săraci, de oameni care cred că dacă-l ajută pe popă îi bagă Dumnezeu în seamă. Sume pe care nici dracu nu îndrăzneşte să le impoziteze! Fără a mai vorbi de faptul că în Biblie nu scrie nimic de TVA şi de impozit pe profit. Veniţi în Olt cei care spuneţi că Cernea a săvârşit o blasfemie şi căutaţi cu pasul şi privirea! Nu veţi găsi pe nicăieri, într-un judeţ aşa cum este al nostru, unul sărac, un popă care să depindă eminamente de salariu sau de indicele bănesc ce se cuvine din subvenţia acordată de stat, în ansamblu, bisericii ortodoxe. Veţi găsi în schimb chestia aia de care tot scriu, şi am s-o fac şi mai departe, numită gardul de la Episcopie, un sistem bazat pe şpagă în domeniul resurselor umane şi un clientelism construit mai bine decât cel din lumea politică sau din sistemul mafiot italian.


Se pot spune multe, dar în ansamblu tema asta a  lui Cernea de la Constanţa nu trebuie ignorată la prima mână. E nevoie de o dezbatere publică, pentru a şti cum stă poporul. Cum vede el, chiar şi faimosul mall care se construieşte în centrul capitalei sub numele de Catedrala Mântuirii Neamului. Până atunci, nu cred că trebuie să ne fie frică, să ne asumăm public orice poziţie faţă de această idee. Dumnezeu, indiferent sub ce formă există, nu se va supăra pe cel care crede în el, dar nu mai vrea să plătească dintr-un buget public, al unei ţări sărace, cotizaţie pentru slujitorii unei cauze.