Fermierii din bazinele legumicole nu mai folosesc sămânţă românească, ci hibrizi aduşi de la bulgari sau din alte state ce au investit în cercetare. În timp ce în ţară institutele de cercetare de abia mai supravieţuiesc, vecinii bulgari au investit şi au avut programe coerent pentru dezvoltarea cercetării din domeniul agricol.
Astfel, majoritatea fermierilor din Izbiceni folosesc în solariile lor sămânţă de la bulgari.
Preşedintele SPA Olt, Ion Păunel, a declarat că aceşti hibrizi sunt căutaţi pentru timpurietatea lor.
„Pentru timpurietate, cam 20 la sută dintre fermierii din judeţ care cultivă tomate folosesc seminţe bulgăreşti. Vecinii noştri au institute specializate. Nu trebuie să uităm un aspect, legumicultura în România a fost introdusă de bulgari, să nu uităm cine ne-a învăţat legumicultură. Bulgaria a reuşit să-şi păstreze două institute de cercetare, produc momentan cele mai extratimpurii tomate din partea de Est a Europei. Soiurile de la ei se numesc Balkan, Paris, Rila, ele câştigă prin extratimpurietate şi gust. Cantitatea obţinută de la o plantă este foarte mică, dar asta şi pentru că sunt cultivate în sistem superintensiv. Şi rezistenţa la dăunători este foarte fragilă. Astfel, aceşti hibrizi sunt destinaţi doar ciclurilor scurte. Ceilalţi fermieri, 80 la sută, merg pe hibrizi consacraţi de la marile firme olandeze, israeliene, italiene”, a spus Ion Păunel.
Exclusiv hibrizi bulgăreşti, la Izbiceni
Peste 95 la sută din populaţia comunei Izbiceni se ocupă cu legumicultura. Deşi roşia de Izbiceni este un brand, ce vine din negura vremii, legumicultorii din această zonă folosesc doar hibrizi bulgăreşti.
Viceprimarul de la Izbiceni, Florin Lazăr, a declarat că hibrizii sunt bulgăreşti, însă gustul roşiei este dat de bogăţia solului.
„Roşiile care se produc acum sunt din hibrizi bulgăreşti, dar au un gust specific dat de bogăţia solului şi de condiţiile de dezvoltare. Ca să fie atestată roşia de Izbiceni trebuia produsă şi sămănţa aici. S-a pierdut materialul genetic, s-a diluat în timp. Nu se mai păstrează seminţele din an în an, ci se folosesc hibrizi”, a spus viceprimarul de la Izbiceni.
Paraschiv Voinea din Izbiceni cultivă tomate în solariile sale de mai bine o jumătate de secol. A moştenit îndeletnicirea de la părinţii săi. Acesta spune că sămânţa autentică s-a pierdut.
„Înainte era altceva! Se producea această sămânţă Bizon, soiul era mai acrişor la gust, dar plăcut, iar roşia era sănătoasă. Nu au mai făcut această sămânţă şi am luat de la bulgari soiul Balkan sau Paris. S-a pierdut tradiţia aceasta. Trebuie să producem soiuri româneşti. Toţi fermierii aduc semninţe de la bulgari, rar care mai pun olandeze, pentru că nu se mai caută, nu sunt gustoase. Se păstrează mai bine cele din soiul olandez, dar nu sunt gustoase”, a spus fermierul din Izbiceni.
Conform legislaţiei în vigoare, fermierii care solicită sprijinul cuplat sunt nevoiţi ca pe cinci la sută din suprafaţa cultivată cu legume să aibă soiuri româneşti.
În acest fel se încearcă stimularea cercetării româneşti, încercându-se redescoperirea soiurilor de altădată.
