În prima lună a verii se recoltează foarte multe plante medicinale. Cei care doresc să-şi procure singuri aceste plante trebuie să cunoască foarte bine speciile ce urmează să fie culese, pentru a nu confunda o „buruiană” cu alta. În plus, trebuie să ştim ce parte a plantei trebuie recoltată şi când trebuie culeasă.
„Tehnica recoltării diferă foarte mult în funcţie de partea de plantă recoltată şi de specie. Părţile aeriene se vor recolta cu puţin timp înainte de înflorirea completă sau în perioada de înflorire. Unele flori se recoltează la începutul înfloririi, iar altele în plină înflorire, înainte de ofilire. În general, tulpinile se pot recolta prin rupere cu mâna. Frunzele se recoltează manual, una câte una, când au ajuns la maturitate completă. Cu puţine excepţii, frunzele se culeg fără codiţe. Florile mari se recoltează cu mâna. Inflorescentele se recoltează cu foarfeca. Starea vremii are o importanţă deosebită dacă dorim să recoltăm plante de bună calitate, cu conţinut optim de principii active. Frunzele, părţile aeriene şi florile se culeg pe vreme stabilă, cu soare, fără umiditate, după rouă, în timp ce recoltarea plantelor ce conţin uleiuri volatile se face în special pe timp noros sau dimineaţa înainte de răsărit”, potrivit viatasanatoasa.com.
De asemenea, culegerea plantelor medicinale trebuie făcută din zone nepoluate, de aceea este recomandat să mergem cât mai departe de zonele industriale şi de localităţi.
Plante şi leacuri
Cele mai populare plante medicinale recoltate la început de vară sunt: muşeţelul, păducelul, menta, rostopasca, gălbenelele.
Cunoscut şi sub numele de romaniţă, muşeţelul înfloreşte în locuri însorite şi umede. Această plantă are efect antiinflamator în întregul organism.
Menta, o altă plantă ce poate fi culeasă în această perioadă, este folosită pentru a trata diareea, dar induce şi o stare de relaxare, fiind astfel recomandată persoanelor hiperactive. Păducelul, cunoscut şi sub numele de gherghin, este întâlnit în zonele de deal. Este planta cardiacilor, având efect tonic cardiac şi de reglare a tensiunii arteriale. Prezentată în unele cărţi de specialitate sub denumirea de buruiana-de-cele-sfinte, rostopasca se găseşte de multe ori în vecinătatea gardurilor. Planta are un lichid galben-portocaliu, cu efect citostatic şi folosită şi în unele afecţiuni ale pielii.
Într-o gamă largă de afecţiuni, de la boli inflamatorii digestive, boli hepatice, probleme cutanate până la afecţiuni vaginale sau dureri reumatice, sunt recomandate şi florile şi frunzele de gălbenele. În uz extern, cremele cu gălbenele au efect cicatrizant, iar masarea articulaţiilor cu tinctură de gălbenele este un bun remediu contra durerilor reumatice. Pe de altă parte, din gălbenele se poate face şi ceai, însă curele nu trebuie să se întindă pe mai mult de două săptămâni.
