12 aprilie 1908. Atunci începea călătoria viitorului doctor Ilie Riga. A văzut lumina zilei în comuna olteană Seaca, în familia numeroasă a unui notar. Rămas orfan la doar opt ani, Ilie Riga a ştiut încă de mic că numai studiul îl va ajuta să răzbească în viaţă. Primele clase primare le-a făcut la Drăgăneşti-Olt, după care s-a transferat la Slatina, unde l-a avut ca profesor pe George Poboran. În anul Marii Uniri se înscria la Liceul „Radu Greceanu”, mergea la cursuri dimineaţa, iar apoi muncea la Distribuţia Petrolului, ca om de serviciu. Ulterior devenea student al Facultăţii de Medicină din Bucureşti.
„Începând cu anul 1926 urmează cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti, apoi, prin concurs, e admis în Institutul Sanitar Militar «Carol Davila», audiind, între altele, cursurile renumitului profesor Francisc Rainer, care funcţiona la catedra de anatomie şi embriologie. Remarcându-se printre studenţii buni, e angajat în laboratorul său în anul 1930. Data aceasta a însemnat o cotitură radicală în orientarea tânărului student”, după cum aflăm din lucrarea „Pagini de monografie: Slatina”, apărută în anul 1972.
Unul dintre cei mai îndrăgiţi profesori de la Medicină
După ce în decembrie 1933 susţinea teza de doctorat în medicină şi chirurgie intitulată „Hemoragiile uterine sifilitice”, Ilie Riga a devenit medic chirurg şi profesor la Facultatea de Medicină. Cursurile sale universitare, renumite în întreaga facultate, erau adevărate prelegeri în materie, fiind audiate şi de studenţi din alte universităţi, precum şi de tineri asistenţi şi medici, inclusiv de la catedrele înrudite. Talentul oratoric, didactic şi artistic, Ilie Riga fiind faimos pentru planşele desenate multicolor pe tablă în timpul expunerii, transformau cursurile sale în veritabile conferinţe.
„Ilie Riga şi-a materializat pregătirea enciclopedică şi valoroasa experienţă într-o interdisciplinaritate complementară: profesor universitar de prestigiu, din 1947 şi medic chirurg de excepţie încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, precum şi cercetător ştiinţific de marcă. În cadrul Facultăţii de Medicină Generală a Institutului de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, Ilie Riga a condus ca profesor universitar Catedra de anatomie topografică şi chirurgie operatoare, în perioada 1955-1961, ca profesor şef de catedră Catedra de anatomie I, între anii 1962 şi 1973, fiind apoi profesor consultant, în intervalul 1974-1977 la aceeaşi catedră”, explică Dumitru Bărboi în volumul „Personalităţi ale chirurgiei militare din România”, apărut în 2005.
Cercetător de renume
Activitatea ştiinţifică a lui Ilie Riga cuprinde lucrări cu caracter de clinică aplicativă, medicală, chirurgicală şi lucrări de morfologie şi anatomie cauzală, din care majoritatea cu valoare practică imediată. A scris peste 60 de lucrări publicate în diverse lucrări de specialitate în limbile română, franceză şi germană. Cele mai faimoase tratate ale lui Ilie Riga sunt: „Curs de anatomie topografică, clinică şi operatoare”, apărut în patru volume, lucrare apreciată atât în ţară, cât şi peste hotare, „Atlas de anatomie comparată”, „Anatomia sistemului nervos central şi vegetativ”, „Anatomia topografică a calului”.
„Ilie Riga a relevat permanent conexiunea dintre anatomie, ştiinţele morfologice, activitatea fizică şi cultură. Idealurile estetice (dezvoltare armonioasă şi frumuseţe anatomică, anatomie artistică, anatomie pe viu), medicale/hipocratice (de normalitate şi armonie morfo-funcţională/anatomo-fiziologică, anatomie funcţională) şi palestrice (ale civilizaţiei şi sportului din Grecia antică) au fost susţinute, evidenţiate şi dezvoltate pe numeroase planuri de către profesorul Riga. În plus, a creat şi dezvoltat în ştiinţă, antropologia biologică şi medicină conceptele originale de «antropomorfoză» şi «tip constructiv biomorfologic» în cadrul cărora progresul biologic şi evoluţia omului sunt intrinsec integrate în dinamică, mişcare, activare, activitate, mers, efort, alergare, iar în zilele noastre - ca latură a construcţiei sanogenetice - de educaţie fizică, sport şi medicină sportivă”, notează Dan şi Sorin Riga, cei doi copii ai lui Ilie Riga, fraţi gemeni, ce au îmbrăţişat la rândul lor meseria de doctor, într-un articol apărut în decembrie 2008 în revista „Palestrica Mileniului III”.
Ilie Riga, uitat de olteni
După zeci de decenii de muncă în slujba bolnavilor, medicul oltean Ilie Riga s-a stins din viaţă în 1977, la vârsta de 69 de ani. Cu toate că a contribuit semnificativ la dezvoltarea medicinei, Ilie Riga a fost uitat de olteni. Nicio stradă nu-i poartă numele, nicio şcoală nu a primit denumirea medicului şi nici nu au fost organizate evenimente în cinstea sa.
