În testamentul său - aflat în proprietatea Catedralei Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel -, Petre D. Roşca se prezenta ca „fiu de ţăran, proprietar din comuna Balş, judeţul Romanaţi, fiu de ţăran muncitor de pământ, născut şi crescut în această comună unde am pornit în lupta vieţii sărac şi, după o muncă cinstită, ajutat şi de buna mea soţie Teodora, acum decedată, am strâns timp de mai bine de 40 de ani de muncă o avere destul de frumoasă”. Tot în acelaşi document, Petre D. Roşca, zis Lupu, a vorbit şi despre donaţiile sale.
„Şi pentru că bunul Dumnezeu faţă de credinţa mea m-a ajutat, ţinându-mă în tot cursul vieţuii mele sănătos, m-am gândit să clădesc în această comună o sfântă biserică pe care am şi început-o în anul 1915. Mai las sfintei biserici casele mele cu două etaje situate în centrul comunei Balş (…), numite actualmente Hotel Roşca şi compuse din două prăvălii cu pivniţe şi nouă camere la etajul de jos, iar la etajul de sus un salon mare şi opt camere, împreună cu locul şi împrejurimea”, mai spunea acesta în documentul semnat în urmă cu exact 93 de ani, la data de 12 martie 1921.
Atunci, Roşca a cerut ca biserica să fie „coperită cu aramă când se va putea”, dorinţă care i-a fost îndeplinită abia în anul 2008, când au fost demarate lucrările de acoperire a turlelor bisericii cu tablă din cupru.
Petre D. Roşca, ţinta ţăranilor în timpul Răscoalei de la 1907
În perioada 12-17 martie 1907, Petre D. Roşca a fost ţinta a 40-50 de ţărani care s-au îndreptat către proprietatea sa, pentru a-i cere micşorarea dijmei şi oferirea de izlaz pentru animale. În Monografia Oraşului Balş, realizată de profesoarele Paula Bănică, Luminiţa Vasile şi Adriana Buică (2013), se menţionează că „Răsculaţii de la 1907, în număr de 40-50 ţărani din satele Vârtop şi Spineni, având în frunte pe Donoiu Bădiţă, s-au îndreptat spre moşia proprietarului Petre D. Roşca. Acesta, speriat de amploarea răscoalei, le-a promis că le satisface dorinţele lor cu privire la încheierea contractelor agricole prin micşorarea dijmei şi că le oferă teren pentru izlaz”.
Ctitor al unei biserici şi un important donator de construcţii, terenuri şi bani
Petre D. Roşca a construit actuala Catedrală Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din centrul oraşului Balş, care până în anul 1934 a avut statutul de biserică. Osemintele lui Petre D. Roşca şi ale soţiei sale, Teodora, au fost aduse şi aşezate în cripta din pronaosul bisericii, iar în faţa acesteia se află două statui care-i înfăţişează pe cei doi. Pe piatra de marmură a acestei cripte stă scris „Azi, 25 septembrie 1932, s-au aşezat aici osemintele ctitorilor Petre D. Roşca, mort 17 februarie 1922, şi soţiei lui, Teodora, moartă 8 septembrie 1913. Deshumaţi din cimitirul cuv. Parascheva Balş”.
Petre D. Roşca a susţinut financiar şi reabilitarea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, din cartierul Corbeni, construcţie care datează din anul 1833. Mai multe clădiri au fost donate bisericii, dat fiind faptul că filantropul bălşean nu a avut urmaşi. Din lucrarea „Istoria Oraşului Balş de la începuturi şi până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial”, realizată de către profesorul Theodor Pâslaru, reiese că în secolul al XIX-lea, în locul în care astăzi se află biserica ale cărei lucrări au fost demarate cu sprijinul lui Petre D. Roşca se afla un han proprietate a grecului Anastasie, de la care Roşca ar fi cumpărat terenul.
„Petre D. Roşca, cel mai de seamă donator din Balş, a ajutat foarte mult la înzestrarea şi înfrumuseţarea acestei aşezări omeneşti. El a început în anul 1915 construirea bisericii Catedrale «Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel» în memoria soţiei sale Teodora, dar a fost terminată şi sfinţită abia la 14 noiembrie 1925, când el nu mai era în viaţă. A dăruit acestei biserici Hotelul «Roşca» pus sub epitropia Băncii Populare. Petre D. Roşca a mai contribuit şi la construcţia Orfelinatului, început la sfârşitul secolului al XIX-lea şi terminat în anul 1912, folosit apoi pentru copiii ai căror părinţi căzuseră pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial, iar mai târziu această frumoasă clădire a fost folosită în scopuri diferite, declarată monument istoric”, se arată în această lucrare.
Strada Fraţii Buzeşti îi purta numele. Comuniştii au renunţat la denumire
La data de 22 octombrie 1921, când Balşul a fost declarat oraş, actuala stradă Fraţii Buzeşti era menţionată ca şi strada Petre D. Roşca. Ulterior s-a renunţat la această denumire, iar astăzi nicio stradă nu mai poartă numele marelui filantrop. Preotul Ion Rizea de la Catedrala „Sf. Petru şi Pavel” a susţinut în repetate rânduri ca omenia lui Petre D. Roşca să fie răsplătită cu oferirea numelui său unei străzi din oraş, însă fără succes.
De remarcat este că Roşca deţinea, în anul 1907, 350 de hectare de teren în Balş. 189 de hectare din acest teren reprezentau teren arabil, 25 de hectare erau folosite pentru fân, 15 hectare reprezentau plantaţii cu căpşuni, 100 de hectare fuseseră transformate în izlaz, iar restul terenului era acoperit cu pădure şi grădini.