Şedinţa în care Curtea Constituţională (CCR) trebuia să tranşeze disputa privind pensiile magistraţilor ar fi blocată, pentru a doua zi la rând, din acelaşi motiv: lipsa cvorumului. Următorul termen a fost stabilit pentru vineri 16 ianuarie, ora 10.00
Preşedintele Curţii Constituţionale Simina Tănăsescu a declarat că nici luni nu a putut fi întrunit cvorumul de şedinţă pentru a fi luată decizia cu privire la Legea referitoare la pensiile magistraţilor. Următorul termen a fost stabilit pentru vineri 16 ianuarie, ora 10.00.
Trei dintre judecătorii Curții Constituționale au făcut o solicitare astfel încât să existe o amânare pentru această ședință a Curții Constituționale și să se găsească o soluție încât ședința să aibă loc în ianuarie, pe 15 sau până pe 22 ianuarie. Însă, până în acest moment, nu a venit un răspuns în acest sens din partea conducerii CCR.
Surse citate de Antena 3 CNN spun că, ieri, președintele Curții Constituționale ar fi refuzat să vină cu o amânare pentru luna ianuarie și ar fi dat termen chiar ziua de astăzi, iar astăzi nu ar fi cvorum de ședință pentru Curtea Constituțional: din nouă judecători de la Curtea Constituțională, sunt prezenți în acest moment în sală doar cinci. Este vorba de aceiaşi patru judecători care au lipsit și ieri.
- Blocajul procedural și reforma pensiilor speciale
Curtea Constituțională a României este așteptată să tranșeze luni, la a treia încercare, soarta Legii pensiilor magistraților, după un episod procedural controversat desfășurat duminică. Ședința anterioară a fost suspendată din lipsa cvorumului legal de șase membri, după ce patru judecători au părăsit deliberările. Situația a generat reacții polarizate în lumea juridică: fostul președinte CCR, Augustin Zegrean, a subliniat dificultatea atingerii unui consens în actuala componență, în timp ce profesorul Valerius M. Ciucă a catalogat gestul părăsirii sălii drept o „autodemisie”, avertizând că acești judecători s-ar plasa în afara ordinii constituționale.
Fondul disputei îl reprezintă reforma drastică asumată de Guvern prin angajarea răspunderii în Parlament. Noua lege modifică radical statutul magistraților, impunând creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani și o vechime minimă de 35 de ani. De asemenea, algoritmul financiar se schimbă: pensia va fi calculată la 55% din media veniturilor brute pe ultimele 60 de luni, cu o plafonare a cuantumului net la 70% din ultimul venit.
Înalta Curte de Casație și Justiție a atacat legea invocând o „discriminare evidentă” față de alte categorii de pensii de serviciu și încălcarea independenței justiției. Instanța supremă reclamă lipsa unei perioade reale de tranziție, arătând că pentru 45% dintre magistrații aflați în funcție vârsta de pensionare va crește brusc la 65 de ani, o măsură considerată imprevizibilă și abruptă.
