Cancerul gastric – cunoscut și ca cancer de stomac – este o afecțiune care nu lovește brusc, dar care evoluează adesea în tăcere. Simptomele sunt subtile la început: o senzație vagă de disconfort abdominal, pierderea apetitului, o oboseală fără explicație. Cunoașterea factorilor de risc, a simptomelor și a metodelor de prevenție poate salva vieți. Află ce trebuie să știi despre cancerul gastric — nu pentru a trăi cu teamă, ci mai conștient.
1. Cauze și factori de risc
Cancerul gastric nu debutează brusc. Există factori bine documentați care pot crește riscul de apariție a bolii. Infecția cu Helicobacter pylori apare frecvent și declanșează inflamații persistente ale mucoasei stomacului. De exemplu, o persoană care suferă de gastrită provocată de această bacterie se poate confrunta, în timp, cu modificări la nivelul celulelor stomacale.
Fumatul afectează direct pereții stomacului, iar alcoolul consumat des duce la iritații suplimentare. Alimentația care include produse afumate, sărate sau procesate adaugă un risc suplimentar. Pentru cei care au rude diagnosticate cu această formă de cancer, riscul devine mai mare. De asemenea, antecedentele de operații gastrice sau prezența unor boli cronice, precum gastrita, pot influența apariția acestui tip de cancer. Dacă te încadrezi într-una dintre aceste categorii, discută cu medicul despre oportunitatea unor analize suplimentare.
2. Tipuri și mod de apariție
Aproximativ 90% dintre cancerele gastrice sunt adenocarcinoame, adică tumori care apar din celulele care secretă mucusul protector al stomacului. Alte tipuri, mai rare, includ limfoame (care apar din celulele sistemului imunitar), carcinoide (tumori dezvoltate din celule hormonale) și GIST (tumori ale mușchilor stomacului).
Procesul de apariție implică modificări la nivelul ADN-ului celulelor. Aceste celule anormale cresc necontrolat și pot ajunge să distrugă țesuturile vecine sau să se răspândească în alte zone ale corpului. Din acest motiv, cancerul gastric rămâne o boală complexă, cu manifestări variate.
3. Simptomele cancerului gastric
Simptomele apar deseori târziu, iar la început sunt ușor de confundat cu alte boli digestive comune. Printre manifestările inițiale se numără senzația de greață, balonare după mese mici, sațietate rapidă sau arsuri la stomac. Mulți pacienți pot asocia aceste semne cu episoade de gastrită sau ulcer și pot întârzia consultul medical.
Pe măsură ce boala evoluează, simptomele devin mai evidente:
• dureri persistente în partea superioară a abdomenului;
• dificultate la înghițire;
• scădere în greutate fără motiv clar;
• oboseală accentuată;
• scaune negre sau sânge în vărsături.
Dacă observi astfel de modificări care nu se ameliorează, programează cât mai repede o consultație la medicul gastroenterolog. Un exemplu concret ar fi o persoană care slăbește involuntar aproximativ 7 kilograme în 2 luni, prezentând și dureri persistente, care nu răspund la tratamentul pentru gastrită.
4. Diagnosticarea cancerului gastric
Diagnosticul se stabilește în urma unei discuții detaliate cu medicul, completată cu examen clinic. Cea mai folosită metodă de investigare rămâne endoscopia digestivă superioară. Aceasta permite vizualizarea directă a stomacului și prelevarea de probe din zonele suspecte. Pentru monitorizarea bolii, află când este recomandată analiza antigenului carcinoembrionar (CEA) și a altor markeri tumorali.
Pentru stabilirea extinderii bolii, medicul utilizează tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică (RMN). Aceste investigații arată dacă există răspândire la alte organe. Este important de reținut: markerii tumorali ajută la monitorizarea răspunsului la tratament și recidivelor, însă nu pot confirma diagnosticul inițial.
5. Opțiuni de tratament
Alegerea terapiei ține de stadiul în care este descoperit cancerul. Intervenția chirurgicală se recomandă adesea pentru a elimina partea afectată din stomac. În funcție de extindere, medicul poate indica fie o gastrectomie parțială, fie îndepărtarea completă a stomacului. Chimioterapia sau radioterapia pot însoți operația, fie pentru reducerea dimensiunii tumorii înainte de intervenție, fie pentru a scădea riscul ca boala să reapară după operație. În cazurile avansate, medicii folosesc aceste metode pentru a controla simptomele.
În unele situații, ca la alte tipuri de cancer precum cel de prostată, se poate folosi analiza de PSA pentru a urmări anumite evoluții. Tratamentul modern include și terapii țintite, care blochează anumite mecanisme implicate în dezvoltarea malignă. Toate opțiunile se discută în echipă, specialistul oncolog și chirurgul alegând împreună strategia potrivită pacientului, ținând cont de starea acestuia, de bolile asociate sau de preferințele personale. De exemplu, un pacient cu stare generală bună și cancer localizat poate beneficia de o intervenție chirurgicală urmată de chimioterapie pentru maximizarea șanselor de reușită.
6. Viața după diagnostic și urmărirea medicală
Recuperarea după tratament solicită timp și răbdare. Alimentația primește o atenție specială: pacienții trebuie să adopte mese mai mici și mai dese, să evite alimentele greu digerabile și să se hidrateze corespunzător. Monitorizarea regulată, cu endoscopii de control sau investigații imagistice, rămâne obligatorie.
Un suport psihologic adaptat ajută la gestionarea emoțiilor apărute după diagnostic. Consilierea sau grupurile de sprijin pot face ajustarea la noile rutine mai ușoară. De exemplu, multe persoane care au trecut printr-o intervenție de gastrectomie citesc etichetele alimentelor și notează zilnic ce consumă, pentru a evita reacțiile neplăcute și pentru a urmări progresul recuperării. Adoptă un stil de viață activ, renunță la fumat, limitează alcoolul și consultă constant medicul pentru a preveni eventuale complicații.
7. Prevenție și recomandări pentru cei cu risc
Schimbările simple în stilul de viață pot ajuta la reducerea riscului de cancer gastric. Mănâncă zilnic fructe și legume proaspete, alege preparate gătite acasă și evită produsele sărate, afumate sau procesate.
Dacă ai antecedente familiale sau suferi de boli gastrice cronice, programează anual un control medical. Mulți specialiști recomandă investigațiile stomacului după 50 de ani sau la apariția unor simptome persistente. Discută întotdeauna cu medicul, nu recurge la automedicație și nu aștepta agravarea simptomelor.
Acest articol are scop informativ și nu ține locul unei consultații medicale. Este important să discuți cu gastroenterologul sau cu medicul de familie dacă ești îngrijorat de simptome legate de stomac.
