Cum a ajuns firma lui Dragoș Pîslaru, propus la Ministerul Fondurilor Europene, în contracte cu Primăria Slatina, pe vremea lui Darius Vâlcov

Ministrul propus pentru Fondurile Europene Dragoș Pîslaru se regăsește printre numele care au gravitat, în trecut, în jurul unor contracte generoase încheiate de Primăria Slatina în perioada în care instituția era condusă de Darius Vâlcov, scrie site-ul de investigaţii media olt-alert.ro. Prin intermediul GEA Strategy & Consulting SA, companie în care Pîslaru a fost acționar alături de alți economiști și foști miniștri, s-au derulat contracte de sute de mii de lei din bugetul local al municipiului Slatina.


GEA Strategy & Consulting SA, firmă bucureșteană specializată în consultanță în afaceri și management, a fost prezentă constant în contractele publice ale Primăriei Slatina, între 2008 și 2011. În acea perioadă, edilul-șef al orașului era Darius Vâlcov, cel care avea să fie ulterior ministru de Finanțe și, totodată, inculpat în mai multe dosare penale pentru luare de mită. Coincidențele de nume și contextul politic au fost readuse în atenția publicului recent, odată cu anchetele jurnalistice care au urmărit traseul banilor publici.

GEA a fost înființată de o serie de economiști de prim rang: Daniel Dăianu, Florin Cîțu, Liviu Voinea, Laurian Lungu și Dragoș Pîslaru. În timp, unii dintre aceștia s-au retras, dar legăturile dintre firmă și administrația locală din Slatina au rămas. În 2009, GEA semna un contract cu Primăria Slatina în valoare de peste 330.000 de lei, pentru a realiza documentații tehnice privind lucrări la Liceul cu Program Sportiv și Colegiul Agricol Carol I. Ulterior, în 2011, compania încheia un nou contract, de 80.000 de lei plus TVA, pentru servicii de consultanță în managementul unui proiect public.

Perioada coincide cu anii în care DNA susține că Darius Vâlcov încasa mită în mod repetat, inclusiv prin interpuși sau firme apropiate.  

Asocierea lui Dragoș Pîslaru cu această firmă și cu acele contracte nu implică automat o acuzație directă, însă ridică semne de întrebare privind modul în care o companie legată de viitori sau foști miniștri a avut acces constant la bani publici în timpul unei administrații corupte.  

Faptul că în acea perioadă Slatina a devenit teren fertil pentru proiecte cu fonduri europene, iar aceste proiecte au alimentat conturile unor firme cu conexiuni în structuri centrale, poate explica și de ce administrația Vâlcov și-a asigurat colaboratori din rândul unor firme „grele”, cu acces la expertiză și influență.