Firma care extrage ilegal pietriş şi nisip dintr-un perimetru protejat de lege se numeşte SC Betostamic SRL, înfiinţată în 2008, cu sediul social în satul Piscani, oraşul Scorniceşti, şi cu punct de lucru în Curtişoara, satul Linia din Vale, unde deţine o staţie de betoane şi, mai nou, una de sortare a pietrişului. Societatea, care are drept activitate principală fabricarea betonului, îi are ca asociaţi pe Florin Voicu şi Florentina Voicu, aceasta din urmă fiind şi administrator al societăţii din 16 noiembrie 2010. Cel puţin în acte, pentru că de firmă se ocupă, în fapt, celălalt acţionar. Societatea deţine autorizaţie de construcţie pentru amenajarea unui iaz piscicol, motivul cel mai des utilizat de firmele care urmăresc extragerea agregatelor minerale folosite în construcţii. Pentru această investiţie societatea a solicitat şi obţinut aviz de gospodărire de la Apele Române, prin Direcţia de Gospodărire a Apelor Olt. Iazul a prins viaţă în vecinătatea staţiei de betoane şi totul este OK.
Excavaţia care a apărut în zona de protecţie a barajului este, însă, ilegală şi pune în pericol întreaga localitate. Contactaţi în legătură cu această informaţie, reprezentanţilor Hidroelectrica (administratorul barajului) nu le-a venit să creadă, astfel că au purces în zonă pentru verificări. După ce s-a încredinţat că cele relatate sunt adevărate, Florian Prună, specialistul Uzinei Hidroelectrica Slatina care răspunde de baraje, a declarat că societatea pe care o reprezintă nu a eliberat niciun aviz pentru o asemenea activitate în zonă. Mai mult, el a luat urmele lăsate de camioanele care au transportat pietrişul şi nisipul extrase din zona cu pricina şi a ajuns, fără prea multă trudă, la staţia de betoane deţinută de SC Betostamic SRL. Patronii firmei au fost, însă, de negăsit, astfel că UH Slatina va atenţiona oficial Primăria Curtişoara şi Apele Române în legătură cu pericolul la care amenajarea hidrotehnică şi localitatea sunt expuse.
„Aşa este, a apărut o excavaţie în zona de protecţie a barajului care pune în pericol toată comuna. Cu atât mai mult, cu cât vorbim de un dig fără etanşare în profunzime. Mai mult, în urma unui cutremur o bucată de taluz în racord, la circa 3,5 kilometri distanţă de acest punct, a fost dărâmată. E vorba de un abuz care pune în pericol toată localitatea. Am mers pe urmele lăsate de camioanele care au cărat pietrişul de acolo şi am ajuns la staţia de betoane din zonă. Pe patroni nu i-am găsit. Am vorbit cu cei pe care i-am găsit acolo, cu angajaţii. Eu am să fac adresă către primărie, dar şi către Apele Române, care va cerceta aspectul şi cred că va lua nişte măsuri”, a declarat Florian Prună.
Ce spune legea
Pentru exploatarea de agregate minerale SC Betostamic SRL avea nevoie de un permis de la Agenţia Naţională a Resurselor Minerale (ANRM). Potrivit Legii Minelor, activităţile miniere se efectuează de către persoane juridice care sunt înregistrate, conform legii, şi sunt specializate şi atestate în desfăşurarea unor astfel de activităţi sau se organizează în acest scop. În conformitate cu articolul 4, alin. 3 din lege, „activităţile miniere se realizează numai în cadrul unor perimetre autorizate în acest scop de autoritatea competentă”. Resursele minerale se pun în valoare prin activităţi miniere care se concesionează persoanelor juridice române sau străine ori se dau în administrare instituţiilor publice de către autoritatea competentă, se arată la art. 13 din aceeaşi lege.
„Explorarea se realizează pe baza unei licenţe exclusive acordate pentru oricare dintre resursele minerale descoperite în perimetru, la cerere, persoanelor juridice române sau străine interesate”, mai stipulează actul normativ citat, la art. 15.
Astfel de documente nu aveau cum să fie obţinute de societatea cu sediul social în Scorniceşti, pentru că Legea Apelor interzice astfel de activităţi economice în zonele de protecţie a construcţiilor hidrotehnice.
„Exploatarea de agregate minerale este interzisă în zonele de protecţie sanitară a surselor de apă, în zonele de protecţie a albiilor, malurilor şi construcţiilor hidrotehnice. În lipsa avizului de gospodărire a apelor, sunt interzise efectuarea de săpături, gropi, sanţuri în baraje şi diguri sau în zonele de protecţie a acestor lucrări, precum şi extragerea de pământ sau alte materiale din lucrările de apărare”, se arată în Legea Apelor.
Primarul ştie. Coincidenţe suspecte
Contactat pentru o poziţie oficială pe acest subiect, primarul comunei Curtişoara, Cosmin Ungureanu, a confirmat că ştie de existenţa unei asemenea activităţi economice ilegale, dar că, fiind vorba de teren extravilan, autorităţile locale nu au atribuţii.
„Ce, a excavat iar acum? Eu ştiu că toamna asta nu a mai fost activitate acolo. Am vorbit cu ei (patronii firmei - n.r.), ne-am înţeles să nu mai excaveze. Are autorizaţie pentru iazul piscicol, dar nu e dată de noi, că e extravilan şi e dată de consiliul judeţean. Iar acolo unde sunt bălţile, unde e barajul, nu ne ocupăm noi, administratori sunt cei de la Apele Române, de la Hidroelectrica. Nu ştiu dacă are ceva de la ei, la primărie nu a cerut că nu suntem noi competenţi să dăm. De-acolo s-a scos industrial şi înainte, că nu stă nimeni acolo să păzească”, a spus primarul comunei.
Un răspuns uluitor, pentru că, dacă în zonă s-ar produce o catastrofă, Curtişoara ar fi lovită în plin. Pe de altă parte, o coincidenţă suspectă este că patronii SC Betosmatic SRL au deschis punct de lucru în Curtişoara şi şi-au durat acolo staţie de betoane după ce Cosmin Ungureanu a venit la conducerea localităţii. Iar aviz de gospodărire a apelor pentru iazul piscicol a fost obţinut de la Direcţia de Gospodărire a Apelor Olt pe când la conducerea instituţiei se afla liberalul Ion Moisescu, pe atunci coleg de partid cu primarul Ungureanu.
De altfel, primarul din Curtişoara nu este cunoscut doar pentru că nu a prea făcut nimic în acest mandat pentru localitate, ci şi pentru afacerile cu cântec derulate de primărie după ce edilul a venit la conducerea ei. Gazeta Nouă a scris pe larg despre aceste afaceri, confirmate şi de Camera de Conturi Olt. Se pare, însă, că edilul, deşi mai este doar o jumătate de an până la noile alegeri locale, trăieşte riscant după principiul „câinii latră, ursul merge”. Până unde?
