Povestea lui Aurel Stancu, tânărul apicultor din Olt care şi-ar dori să ajungă să trăiască din apicultură (FOTO)

Marian Aurel Stancu este un tânăr apicultor din comuna Drăghiceni, care îşi doreşte să poată ajunge să trăiască doar din această îndeletnicire. Mai e mult până acolo, deşi face asta de aproape 15 ani. El se plânge că nu există desfacere, iar mierea autohtonă este înlocuită de produse venite din import, care au o calitate inferioară, însă sunt mai ieftine.


Apicultorii sunt nevoiţi să se mulţumească cu vânzarea în pieţe sau în magazine, pentru că preţul pentru vânzare en-gross este foarte dezavantajos. Marian Aurel Stancu mărturiseşte că mai bine ar renunţa la apicultură decât să vândă cu un preţ de 8 lei pe kilogram.

 „Deţin 170 de familii de albine şi de vreo 15 ani mă ocup cu apicultura. În România, este foarte greu să faci apicultură pentru că nu avem desfacere. Desfacerea e foarte grea, la noi Am încercat în magazine, dar omul merge pe varianta adusă de afară, miere cu amenstec din China. În general, oamenii mai tineri au această problemă şi aleg produsul mai ieftin. În general, oamenii mai în vârstă ştiu să respecte produsele tradiţionale şi mierea adevărată. Ca desfacere, mergem în piaţă şi ducem în câteva magazine, prin Bucureşti, în Sibiu, unde putem.

Prin magazine este bine, dar dacă ar fi să vindem la „en-gros” cu cât este preţul anul ăsta... am înţeles că preţul la en-gros este unva la 8 lei. Am zis că decât să vând la en-gros, mai bine mă retrag. Pentru că nu dai înainte cu acest preţ. Preţul este aşa din cauza importurilor din Ucraina, iar procesatorii tot timpul ne blochează şi ne oferă un preţ foarte mic”, a declarat el.


  • Foto Povestea lui Aurel Stancu, tânărul apicultor din Olt care şi-ar dori să ajungă să trăiască din apicultură (FOTO)
  • Foto Povestea lui Aurel Stancu, tânărul apicultor din Olt care şi-ar dori să ajungă să trăiască din apicultură (FOTO)


 Aurel speră că problemele privind desfacerea s-ar putea rezolva prin Casa de Comerţ Unirea, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii. De asemenea, ar fi un aspect pozitiv dacă s-ar concretiza Programul „Miere în şcoli”.

 „Eu am încercat să vând şi prin Casa Unirea, era un proiect foarte bun. În Bucureşti, în trei luni, am vândut o tonă de miere. Era un proiect foarte bun şi sper că va reporni. Şi „Miere în şcoli” ar fi fost un proiect care ne-ar ajuta pe noi, apicultorii. Aşa am educa şi consumatorii şi i-am creşte”, a declarat Marian Aurel Stancu.

 „Nu trăiesc din asta! N-ai nicio şansă!”

Apicultorul din Drăghiceni mărturiseşte că, deşi face cu pasiune ceea ce face, nu poate trăi din vânzarea de miere şi produse din miere. Dintoteauna a trebuit să aibă şi un loc de muncă pentru a-şi putea întreţine familia.

 „Sincer, le recomand tinerilor să nu mai plece afară, să fim la noi în ţară, dar nu ştiu dacă ar putea cineva să trăiască din apicultură. Eu mai am şi serviciu, pe lângă, pentru că este foarte greu, nu poţi. Nu trăiesc din asta! N-ai nicio şansă! Eu aş vrea să trăiesc din apicultură, îmi place. Adică n-aş mai vrea la doilea job, dar nu se poate. N-ai desfacere. Gândiţi-vă că sunt zile în care vii la o piaţă şi faci 200 lei. Adică, dacă scazi drumul, motorina, n-ai făcut nimic”, explică Aurel.


  • Foto Povestea lui Aurel Stancu, tânărul apicultor din Olt care şi-ar dori să ajungă să trăiască din apicultură (FOTO)
  • Foto Povestea lui Aurel Stancu, tânărul apicultor din Olt care şi-ar dori să ajungă să trăiască din apicultură (FOTO)
  • Foto Povestea lui Aurel Stancu, tânărul apicultor din Olt care şi-ar dori să ajungă să trăiască din apicultură (FOTO)


 Produsele lui Marian Aurel Stancu pot fi găsite în Piaţa Producătorilor Olteni, care se desfăşoară în fiecare duminică la Slatina, în proximitatea sediului CJ Olt.

 Piaţa Volantă este organizată de Asociaţia Tinerilor Fermieri din Olt, cu sprijinul CJ Olt, şi reprezintă un proiect pentru sprijinirea micilor producători agricoli, promovarea produselor agricole locale  și pentru a răspunde politicii de promovare a alimentației sănătoase și producției agricole sustenabile.

 Modelul a fost preluat de Ministerul Agriculturii şi în mai multe judeţe din ţară.