Schimbarea la ora de iarnă 2022, ca și în ceilalți ani, se face în ultimul weekend din octombrie, ultima noapte de sâmbătă spre duminică, între 29 și 30 octombrie, când ceasurile se vor da cu o oră înapoi, ora 4.00 devenind ora 3.00.
Această zi va fi cea mai lungă zi din an, ceea ce înseamnă că ziua de 30 octombrie va avea 25 de ore în loc de 24 de ore. Trecerea la ora de iarnă înseamnă, așadar, că vom dormi mai mult cu o oră, deoarece ceasul este dat înapoi cu o oră. Schimbarea orei are loc de două ori pe an, în martie și în octombrie. În luna martie se trece la ora de vară, iar ceasul se dă cu o oră înainte.
În 2017, potrivit libertatea.ro, Serviciul de Cercetare al Parlamentului European publică un studiu potrivit căruia nu există niciun efect pozitiv al schimbării orei. În schimb, cercetarea scoate în evidenţă existenţa unor efecte negative asupra sănătăţii umane, agriculturii şi siguranţei în traficul rutier.
Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic. Pot interveni dereglări hormonale, mai ales ale melatoninei, cunoscută și drept „hormonul somnului”. Trecerea la ora de iarnă poate provoca stări de oboseală și poate declanșa scăderea vigilenței, creșterea nivelului de stres, tulburări de somn, perturbarea rutinei zilnice, instalarea asteniei de toamnă.
Simptomele pot fi diferite de la o persoană la alta, iar printre cele mai frecvente sunt: dificultatea de a ne trezi dimineața, stări de rău, astenie și nervozitate generală. Pentru a evita ca schimbarea orei să vă afecteze starea de bine, ideal este să vă culcați și să vă treziți la aceeași oră, pentru a păstra sincronizarea ceasului biologic. Specialiștii susțin că avem nevoie de aproximativ o săptămână pentru a ne adapta la ora de iarnă.
Schimbarea orei de iarnă - scurt istoric
România a aderat pentru prima dată la ora de vară în anul 1932. Mecanismul cunoscut prin care se schimbă ora, atât primăvara, cât și toamna, este folosit de peste 100 de ani de mai multe țări din întreaga lume, mai exact 70 de țări. Nu toate țările au aceleași perioade stabilite pentru schimbarea orelor.
Neo-zeelandezul Hudson este cel care a gândit pentru prima dată posibilă introducerea acestui tip de orar. Înainte de schimbarea orei, în luna septembrie se întâmplă și echinocțiul de toamnă. Atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece prin emisfera sudică are loc echinocțiu de toamnă. Pe data de 23 septembrie, echinocțiul reprezintă în mod oficial sfârșitul verii. După data de 23 septembrie, zilele devin mai scurte și nopțile mai lungi, iar asta se păstrează până la solstițiul de vară, în jurul datei de 21 iunie. În România, ora de vară a fost introdusă în 1932, şi a funcţionat anual, până în 1939 (începea în prima duminică din aprilie, la ora 0.00 şi se încheia în prima duminică din octombrie, ora 1.00). Din 1 aprilie 1940, ora 0.00, până în 2 noiembrie 1942, ora 3.00, ora de vară a fost în vigoare permanent. Apoi, din 1943, s-a renunţat la ea. A fost reintrodusă abia în regimul Ceauşescu, începând cu 1979.
Renunțarea la trecerea la ora de iarnă/ora de vară
Comisia Europeană a cerut renunţarea la schimbarea orei, dar România nu a ratificat încă recomandarea. În februarie 2018, într-o rezoluție votată în Parlamentul European, eurodeputații au cerut o evaluare a regimului actual al orei şi, dacă este necesar, o revizuire a regulilor. Și asta, după ce mai multe organizații au arătat o anumită îngrijorare faţă de modificarea bianuală a orei, care marchează începutul şi sfârşitul perioadei de vară. Cu toate acestea, numeroase studii nu au reuşit să tragă o concluzie clară, dar indică anumite efecte negative asupra sănătăţii umane.
