În perioada 1881-1887, Carol I a întreprins mai multe călătorii sau treceri ocazionale prin Slatina.
Potrivit istoricului Laurenţiu Guţică-Florescu, în octombrie 1881 „monarhul călătoreşte cu trenul spre Valahia Mică pe ruta Bucureşti- Piteşti-Slatina-Craiova-Turnu Severin. Acesta o conduce pe mama sa până la Vârciorova, după care, la întoarcere, dejunează în Gara Slatina în prezenţa a 20 de persoane”.
Carol I va trece prin Gara Slatina şi în martie şi mai 1883, unde este din nou întâmpinat cu căldură. În mai 1883, chiar îşi bea cafeaua în Gara Slatina.
Regele va trece prin Gara Slatina şi în septembrie 1884 şi mai 1885, cu ocazia unor călătorii în străinătate.
Istoricul Laurenţiu Guţică-Florescu spune că, în mai 1886, regele Carol a poposit trei ore în Slatina, unde a inspectat Regimentul 3 Dorobanţi.
„La 12/24 mai 1886, regele se îmbarcă pe nava Ştefan cel Mare şi întreprinde o călătorie pe Dunăre, pe traseul Giurgiu, Rusciuc, Zimnicea, Şistov, Islaz, Corabia, Bechet, Rahova, Lom-Palanca, Vidin, Calafat, Turnu Severin. Întoarcerea spre capitală s-a făcut în data de 16/28 mai 1886, cu trenul special din gara Turnu Severin, prin Craiova şi Slatina. Regele, însoţit de regina Elisabeta (1843-1916), a poposit în oraşul nostru trei ceasuri. Aici a inspectat Regimentul 3 Dorobanţi”, spune Laurenţiu Guţică-Florescu, în cartea sa Istoria Oraşului Slatina.
În martie 1887, la întoarcerea din Germania, unde participase la ziua de naştere a împăratului Wilhelm I, lui Carol I i se face o „mare întâmpinare” şi în „Slatina veche”.
Cinci zile, la Slatina
Cea mai importantă şedere a lui Carol I la Slatina va avea loc în toamna anului 1887, când va participa la manevrele militare efectuate pe aliniamentul Oltului.
„În toamna anului 1887, cu ocazia manevrelor militare efectuate pe aliniamentul Oltului, regele vine din nou la Slatina. Soseşte în oraş la 30 septembrie/12 octombrie, fiind însoţit de generalul Alexandru Anghelescu, ministrul de Război, «generalul Fraser, colonelul Cerutti, marchizul de Banque, Schneider, colonelul Sabovici, autorităţi. Participă la un Te Deum oficiat de episcopul de Argeş, la Biserica Ionaşcu. Jurnalul său consemnează că a fost găzduit în casa farmacistului. Aici a discutat cu generalii săi planul manevrelor şi a servit cina în prezenţa celor 40 de invitaţi. Trupele concentrate pentru manevrele militare aparţineau Corpului I de Armată (circa 19.000 de soldaţi) şi au fost campate la Balş”, spune istoricul slătinean.
A doua zi, la ora 8.00, Carol a vizitat noul Palat Administrativ, iar o oră mai târziu pleca din Gara Slatina cu trenul special la Balş, acesta monitorizând manevrele militare făcute de Diviziile 1 şi 2 de la Teiş şi Mirila. A revenit în Slatina, iar seara a vizitat şcoala locală şi a participat la un dineu oferit de autorităţile locale.
Şi ziua a treia petrecută la Slatina a fost una încărcată pentru monarh, acesta împărţindu-se între locul unde s-au desfăşurat manevrele militare şi obiective slătinene din epocă.
„A treia zi, vineri 2/14 octombrie 1887, pe o «vreme rece şi neprietenoasă», la ora 9.00, regale Carol I a vizitat spitalul din Slatina. După aceea a plecat cu trăsura la staţia Piatra-Olt pentru a urmări desfăşurarea manevrelor militare. La ora 3.00 a vizitat «Şcoala de Agricultură din Strehaviţa» (Strehareţi). Seara a servit masa în cadrul unui dineu oficial, la care au participat 60 de persoane”, a adăugat istoricul slătinean.
Potrivit istoricului Laurenţiu Guţică, în cea de-a patra zi a şederii lui Carol I la Slatina, manevrele militare s-au desfăşurat în apropiere de oraş.
„Asupra evoluţiei acestora, regele nota următoarele în Jurnalul său: «Ora 10 şi jumătate pe înălţimile Slatinei, dincolo de Olt, privelişte minunată a întregii văi. Manevrele jos în câmpie. Acolo trei sferturi de oră, apoi mers pe înălţimea de la Strehaviţa (Strehareţ - n.n), de unde observat atacul coloanei din aripa dreaptă, care a trecut peste Olt la Colibaşi şi a ocupat toate tranşeele infanteriei şi artileriei, foc puternic. Manevra se încheie la ora 1.30. ora 2.30 înapoi. Trupele trec în bivuacuri, mărşăluiesc în parte prin Slatina»”, consemnează Laurenţiu Guţică.
Istoricul slătinean spune că seara se încheie cu un dineu militar pentru 60 de persoane, dar şi cu o retragere cu torţe, la care participă populaţia oraşului.
În ultima zi a şederii sale la Slatina, monarhul a participat la o liturghie oficiată la Biserica Ionaşcu.
„În cea de a 5-a zi, în duminica zilei de 4/16 octombrie 1887, la ora 9.00, regele a participat la o liturghie oficiată la Biserica Ionaşcu. După aceasta, l-a primit în audienţă pe ministrul de Interne, generalul Radu Mihai. La ora 11.00, Carol I a mers la gară unde a inspectat militarii participanţi la manevre. Aici a avut loc o defilare a trupelor la care a venit «enorm de multă lume». Regele a făcut «critica manevrelor», iar la ora 1.20 a părăsit Slatina, petrecut la gară «de toată lumea»”, a spus Laurenţiu Guţică-Florescu.
Acesta este de părere că poziţia geostrategică a Slatinei l-a determinat pe rege să aleagă această locaţie pentru desfăşurarea pregătirilor tactice ale Armatei Române.
„Poziţia geostrategică a Slatinei, racordată magistralei feroviare Bucureşti-Vârciorova, dar şi aşezarea sa într-o zonă dominantă a văii Oltului l-au determinat pe rege să aleagă această locaţie pentru desfăşurarea pregătirilor tactice ale Armatei Române. Slatina avea atuuri incontestabile şi de aceea, în viziunea lui Carol I, era un oraş cu un potenţial geostrategic ce trebuia pus în valoare”, a conchis Guţică.
Carol I, prinţ prusac, ajunge domn al Principatelor după abdicarea lui Cuza şi pune bazele monarhiei în România. În cei 48 de ani de domnie, regele Carol I a obţinut Independenţa ţării, a redresat economia şi a dotat statul cu o serie de instituţii moderne.
Foto 1: Regele Carol I
Foto 2: Gara Slatina în primii ani de la inaugurare
