Special

2019-05-29, 10:27:51

Mihail Kogălniceanu, în control la Slatina. Cum l-au primit slătinenii pe primul ministru

Cu ocazia unei călătorii în Oltenia, din vara anului 1864, Mihail Kogălniceanu a vizita Slatina, inspectând prefectura şi evaluând angajaţii. A fost primit de slătineni cu flori şi cu mare entuziasm. Vizita sa în capitala judeţului venea la doar câteva zile după ce ţăranii fuseseră împroprietăriţi.

Potrivit istoricului Laurenţiu Guţică-Florescu, primirea lui Mihail Kogălniceanu la Slatina a fost una specială.  

„Slatina a fost vizitată şi de Mihail Kogălniceanu, în timpul mandatului său de Preşedinte al Consiliului de Miniştri şi titular al Ministerului de Interne, Agricultură şi Lucrări Publice, cu ocazia unei călătorii efectuate în Oltenia (16-28 august 1864). În capitala judeţului Olt, slătinenii l-au întâmpinat cu simpatie, «cu arcuri de triumf, cu flori şi lume înşirată pe drumuri». În corespondenţa din 27 august/ 8 septembrie adresată de Gheorghe Magheru unui prieten aflat în Bucureşti, relativ la vizita şi primirea lui Mihail Kogălniceanu la Slatina, se nota impresia că «nici Mihai Bravu nu cred să fi avut o mare ţirmonie, când intră triumfător în Alba Iulia»”, relatează istoricul slătinean, în cartea sa Istoria oraşului Slatina.

Cu ocazia acestei vizite, Kogălniceanu inspectează instituţiile locale, personalul lăsându-i o impresie bună.

„Mihail Kogălniceanu constată buna administrare a prefectului C. Manu, remarcând personalul existent drept «tânăr, inteligent şi onorabil»”, a adăugat Laurenţiu Guţică-Florescu.

Cu câteva zile înaintea vizitei la Slatina, fusese promulgată legea rurală. Prin acest act legislativ, ţăranii erau împărţiţi în patru categorii în funcţie de numărul vitelor cu care putea fi lucrat pământul. Astfel, în satul Pîrliţi au fost împroprietăriţi cinci fruntaşi, 16 mijlocaşi şi trei toporaşi, iar în Cireaşov doi fruntaşi, nouă mijlocaşi şi doi toporaşi.

În Ţara Românească, fruntaşii aveau cel puţin patru boi, primeau 11 pogoane, mijlocaşii (cu doi boi), şapte pogoane şi 19 prăjini, toporaşii (pălmaşii) patru pogoane şi 13 prăjini, iar nevoiaşii 498 stânjeni.

În contextul împroprietăririi ţăranilor, toţi cei din aparatul de conducere al domnitorului Alexandru Ion Cuza erau primiţi cu entuziasm în ţară.

„Printre cei care l-au întâmpinat cu entuziasm pe Kogălniceanu a fost şi clăcaşul Ion Butariu, candidat verificat şi propus de acesta pentru alegerile de deputaţi din 24-25 noiembrie 1864”,
a conchis istoricul slătinean.

Mihail Kogălniceanu a fost un om politic de orientare liberală, avocat, istoric şi publicist român, care a devenit prim-ministrul României la 11 octombrie 1863. A fost unul dintre cei mai influenţi intelectuali români ai generaţiei sale.
 

Comentarii

Redacţia

2019-05-29 10:27:51

Conținutul website-ului www.gazetanoua.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea Gazeta Nouă. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa office@gazetanoua.ro

loading...