23 August 1944 pentru Regimentul 3 Olt Dorobanţi. 150 de hitlerişi de pe Dealul Grădişte, înconjuraţi de militarii slătineni, s-au predat fără luptă

Izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial aduce Regimentul 3 Olt Dorobanţi, ce îşi avea garnizoana în Slatina, în atenţia Marelui Stat Major al Armatei Române, ca unitate militară a cărei pregătire trebuia intensificată, asta pentru că graniţele României Mari intrau în vizorul politicii expansioniste a Germaniei, URSS, Ungariei şi Bulgariei.

Astfel, Regimentul 3 Dorobanţi participă activ la cel de-Al Doilea Rozboi Mondial, începând cu luna aprilie 1940. Regimentul era compus din trei batalioane, având 12 companii.

Actul de la 23 august 1944 a găsit partea activă a Regimentului 3 Olt în retragere spre garnizoana din Slatina, spune istoricul Laurenţiu Guţică.

„Partea sedentară a unităţii slătinene, aflată sub comanda maiorului Ilie Iliuţă, ia parte la operaţiunile de dezarmare a trupelor germane. Concret, la data menţionată, în urma ordinelor primite de la generalul Gheorghe Georgescu, comandantul Diviziei 11 instrucţie, este ocupat Dealul Grădiştei din Slatina, unde 150 de soldaţi germani asigurau funcţionarea unei staţii de radiogoniometrie. Căpitanul Constantin Georgescu se evidenţiază prin modul în care a reuşit să surprindă dispozitivul german, care s-a predat fără luptă”, precizează Laurenţiu Guţică în cartea „Istoria oraşului Slatina”.

Momentul capturării soldaţilor germani este prezentat de însuşi colonelul Nicolae Alecu, comandantul Regimentului 3 Dorobanţi.

„«Eram de curând numit la comanda Regimentului 3 Olt Dorobanţi, cu sediul în oraşul Slatina. Din felul cum mi-a vorbit şeful eşalonului superior la încredinţarea conducerii acestei unităţi, din veşti (adusă de militari veniţi în permisie) şi din ceea ce simţeam, se întrevedeau profunde schimbări în peisajul social-politic al vremii. Vestea declanşării evenimentelor din după amiaza zilei de 23 August 1944, marcată prin arestarea căpeteniilor guvernului antonescian, a înconjurat repede toată ţara şi a descătuşat energiile maselor populare, care s-au avântat hotărâte să lupte pentru eliberarea definitivă a patriei. Către apusul zilei fierbinţi de 23 August 1944, ordinele «Pajura» şi «Stejarul» au fost recepţionate şi la Slatina. Ele consemnau: capturarea şi dezarmarea tuturoro formaţiunilor militare germane aflate în staţionare sau în trecere. Judeţul Olt, aflat în raza de de acţiune a Corpului I Teritorial Român (divizia 8 infanterie la Slatina, divizia 9 infanterie-instrucţie la Caracal), a intrat urgent în dispozitiv de luptă. Prima ciocnire cu formaţiunile germane, prima victorie a revenit militarilor Batalionul I din Regimentul 3 Olt Dorobanţi, deplasat de la satul Proaspeţi - unde se instruia - care au intrat în luptă în ziua de 23 August, pe dealul Grădiştea. Între orele 22-24 ale zilei de 23 August, formaţiunea germană de radiotransmisionişti a fost complet înconjurată şi, luată prin surprindere, s-a predat fără a schiţa vreo rezistenţă. Astfel, în ziua de 24 august 1944, de pe dealul Grădiştea, coborau, sub escorta militarilor români, 150 de hitlerişti, totodată au fost capturate numeroase arme de luptă şi muniţie, staţii de radioemisie şi alte aparate şi hărţi», spunea Nicolae Alecu”, se mai arată în „Istoria oraşului Slatina".

Laurenţiu Guţică mai precizează că, în aceeaşi zi, Batalionul 1 şi fracţiuni din Batalionul 2 recruţi sunt mobilizate în zona Bucureştiului pentru a participa la dezarmarea unităţilor militare germane. Îmbarcarea s-a făcut din gara Slatina.

Sursa foto: pinterest.com