Din 2018 a fost demarată restaurarea constantă, pas cu pas, a Conacului Neamţu din Olari. Aflat pe parcursul procesului de restaurare, conacul este un punct important pentru comunitatea locală.
Pornit din 2021 împreună cu UiPath Foundation a fost creat „Centrul experimental de Studii şi Educaţie de la Conacul Neamţu din Olari” dedicat acestui loc. La fel ca în toate celelalte intervenţii realizate de Pro Patrimonio restaurarea, şantierul şi toate încercările de activare, educare şi coagulare a comunităţii locale sunt procese deschise, publice.
Şantierul
După finalizarea restaurării fațadelor produsă în 2021, anul acesta eforturile se concentrează pe realizarea reparaţiilor şi refacerea finisajelor din spaţiile interioare ale etajului conacului, în acest an începând cu etajul întâi.
„Astfel, s-au închis tavanele, unde conacul păstra – cu doar câteva excepții -- doar grinzile din structura acoperișului, și parțial câteva lambriuri de lemn. S-a refăcut substructura din lați de lemn pentru tencuielile de la tavan și a fost pus stratul de vată minerală din pod. Folosim materiale moderne -- vată minerală bazaltică, sponsorizată cu generozitate de către Rockwool România --pentru a nu aduce greutate suplimentară structurii existente și pentru a mări confortul interior al etajului, limitând pierderile de căldură în perioadele reci, când vom încălzi și folosi spațiile.
În paralel a fost montată și instalația electrică pentru iluminat, prize și întrerupătoare, respectând toate normele tehnice de siguranță în exploatare”, transmit cei de la Pro Patrimonio.
Se montează şi copertina de la intrarea secundară după ce a fost demontată anul trecut pentru finalizarea reparațiilor la tencuiala de fațadă.
„Echipa de dulgheri condusă de domnul Florin Ganea – cel care ne-a ajutat ani de zile cu lucru specializat la Biserica de Lemn de la Urşi -- a curățat piesele de lemn și a completat ce lipsea, pentru a reface întreaga copertină. Camera căreia, datorită detaliilor arhitecturale mai complicate, îi spunem „capela” începe să se contureze. Meşterii restauratori împreună cu îngrijitorii conacului au reparat tavanul, au pus instalaţia electrică, au terminat de dat cu tinci şi zugrăvit astfel încât spaţiul arată dintr-o dată mult mai luminos”, mai arată ONG-ul.
Aceştia speră să mai strângă donaţii pentru realizarea duşumelelor, reparaţia ușilor care dau spre loggie şi poate, amenajarea unei băi de la etaj, tot în acest an.
Context
Din noiembrie 2016, conacul a fost donat Fundaţiei Pro Patrmonio de către domnul Şerban Neamţu, ultimul moștenitor al clădirii. În prezent, conacul este proprietatea Fundației Pro Patrimonio. Ansamblul Conacul Neamțu este înscris pe Lista Monumentelor Istorice din 2010 la poziţia 590 - LMI 2010-OT-II-m-B-08966.
Conacul Neamțu, un exemplu reprezentativ pentru arhitectura civilă din Oltenia, are acum o configuraţie arhitecturală ce datează din 1920-1935. La acea dată arhitecții Ion Mincu și Constantin Iotzu, au fost angajați de familia Neamțu pentru a readapta la nevoile vremii o clădire mai veche, tip culă (reşedinţă sau conac fortificat specific zonei din sudul Carpaţilor). În această perioadă clădirea primește corpul scării și o serie de detalii arhitecturale caracteristice stilului neoromânesc. Arhivele menționează existența unor firme de meșteri italieni care au fost implicați în executarea lucrărilor în același timp cu realizarea principalelor clădiri reprezentative din Craiova (muzeu, sediu de bancă, primărie)
Acest conac este unul dintre puținele exemple de arhitectură civilă care se păstrează în partea de sud a României. Acesta este motivul pentru care Fundația Pro Patrimonio depune eforturi susținute pentru conservarea, reabilitarea și refuncționalizarea lui. Trebuie menționat faptul că în ultimii 30 de ani, o mare parte din construcțiile istorice care dădeau identitate zonei au dispărut, datorită neglijenței și a unui proces defectuos de retrocedare a vechilor proprietăți private deținute de proprietarii agrari ai zonei.
Personalități legate de istoria Conacului Neamțu
Clădirea, puternic ancorată în peisajul cultural al Olteniei, a aparținut pe rând mai multor familii foarte bogate, care s-au implicat în viața economică și culturală a Craiovei.
Familia Zissu este proprietară a clădirii în secolul XVIII. Elena Zissu, căsătorită cu Elefterie Cornetti desfășoară activitate culturală prestigioasă în Craiova. La Conacul Olari se organizează serate muzicale și acțiuni educative. Școala Cornetti din Craiova este subvenționată într-o vreme prin donațiile familiei. Şcoala de muzică Elefterie şi Elena Cornetti a fost inaugurată în 10 octombrie 1954. La momentul înfiinţării, şcoala de muzică de la Craiova era a III-a instituţie de acest fel, dupa şcoala de la Bucureşti şi cea de la Iaşi.
Constantin Neamțu cumpără clădirea familiei Cornetti și o tranformă cu ajutorul arhitecților Ion Mincu și Constantin Iotzu.
Constantin Neamțu are inițiativa înființării Băncii Comerciale din Craiova din 1897. Constantin Neamțu a fost primar al Craiovei 1823 – 1824.
Cella Neamțu, fiica lui Constantin, artist plastic cu studii la Paris, a colecționat costume populare, ceramică și a restaurat la Farcașul de Jos (Romanați) construcții cu arhitectură tradițională românească. De asemenea s-a implicat în amenajarea colacului Olari. Tudor Arghezi îl consideră pe Constantin Neamțu „distinsul om de bancă și marele oltean.”
Șerban Neamțu recuperează clădirea prin proces de la statul român și o dă spre restaurare Uniunii Arhitecților.
În 2016, Șerban Neamțu anulează actul de donație către UAR și îndreaptă donația către fundația Pro Patrimonio cu condiția asigurării de către aceasta a lucrărilor de restaurare necesare. Fundația Pro Patrimonio devine proprietar după ce și-a achitat obligațiile cerute de donator și continuă în prezent lucrările de reabilitare.
