File din istoria neştiută a Oltului: Boierii din Hotărani

Boierii din Hotărani, în prezent un sat al comunei Fărcaşele din judeţul Olt, stăpâneau un vast domeniu, cuprins între arcul carpatic și Jiu.

Istoricul Aurelia Grosu vorbeşte despre această familie de boieri care a dat Ţării Româneşti dregători de rang mare şi care erau înrudiţi cu familii care au influenţat decisiv destinul românilor.
 
„Boierii din Hotărani stăpâneau un vast domeniu, cuprins între arcul carpatic și Jiu, genealogistul Dan Pleșia plasând cnezatul lui Farcaș chiar în această zonă. Printre altele, avea în vedere suprapunerea toponimică perfectă între numele cneazului și a microținutului Fărcașele, de care aparține satul Hotărani”, notează istoricul Aurelia Grosu.

De la boierii din Hotărani, înrudiți cu puternica dinastie a Craioveștilor,  pornesc alte mari familii boierești: Deleanu, Grădișteanu, Fărcășanu, Fălcoianu.

Tot de aici vin două mame de voievozi iluștri în istoria țării: Neaga, mama lui Neagoe Basarab (1512-1521) și Stanca, mama lui Matei Basarab (1632-1654), dar şi dregători de rang mare.

Mitrea vornicul

„În rândul dregătorilor se impune Mitrea vornicul, vreme îndelungată prezent în divanul domnesc, din 1569 până în 1585 și apoi, cu intermitențe, până în 1596. Prin soția sa Neaga, din ținutul Buzăului se înrudea cu voievodul Mihnea Turcitul, bucurându-se de numeroase privilegii”, mai spune Aurelia Grosu.

Mitrea Vornicul este cel care construieşte o mănăstire pe domeniul de la Hotărani, lăcaş de cult care se păstrează şi astă, deşi starea imobilelor nu este cea mai bună.

„Înainte de a construi mănăstirea de pe domeniul de la Hotărani, Mitrea vornicul rezidește între 1574-1578, când deținea dregătoria de vistier, biserica Sf. Gheorghe Vechi din București, un timp scaunul Mitropoliei Ungrovalhiei. Între 1587-1588 Mitrea vornicul construiește mănăstirea Hotărani, în timp ce la Căluiu frații Radu, Preda și Stroe Buzescu desăvârșeau mănăstirea Căluiu”, mai arată Aurelia Grosu.

Matei Fălcoianu

După moartea vornicului Mitrea (nu a avut urmași) și luarea în robie la turci a vornicesei Neaga, mănăstirea Hotărani trece prin perioade grele.

Arsă și prădată de turci în repetate rânduri, mănăstirea a fost refăcută mai întâi de stolnicul Radu Fărcășanu, boier „înțelept”, folosit de Matei voievod Basarab în diverse misiuni. Era fiul lui popa Stoica eroul, legendar din luptele purtate de Mihai Viteazul.

Apoi, între 1708-1709, Matei Fălcoianu, fost mare căpitan, aduce mănăstirii noi prefaceri, inclusiv repictarea și completarea tabloului votiv din pronaos, consemnate în pisania pusă cu acest prilej.

„Vitregia vremurilor si-a pus amprenta dureros asupra sfântului locaș, din care se mai păstrează doar bisericuța, o mică porțiune din zidul de incintă și turnul clopotniță construit/refăcut de Matei Fălcoianu. Majestuoasă chiar și în nemeritata degradare, fosta mănăstire Hotărani se încumetă să reziste nemilei timpului și a oamenilor”, mai notează istoricul Aurelia Grosu.

Turnul de la Hotărani

În apropierea bisericii mănăstirii, găsim Turnul de la Hotărani, o construcție înaltă de 15,80 metri, ce impresionează prin masivitate și austeritate. A fost construit de Matei Fălcoianu, între 1708-1709, la circa 200 metri vest de Mănăstirea Hotărani. Unii istorici apreciazp ca Matei Fălcoianu l-a ridicat peste turnul clopotniță construit de Mitrea vornicul odată cu mănăstirea(1587/1588) sau peste turnul de apărare al curţii vechilor boieri din Hotărani.

„Turnul de la Hotărani, înalt de 15,80 m, impresionează și astăzi prin monumentalitate și austeritate. Ultimul nivel are patru deschideri corespunzătoare punctelor cardinale, ce permiteau supravegherea până la mari distanțe a unei zone expusă năvălirilor”, conchide Aurelia Grosu.

sursa foto: Aurelia Grosu