Curtea Constituţională se întruneşte miercuri pentru a analiza o contestaţie privind al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat duminică. Sesizarea a fost depusă luni, iar liderul AUR, George Simion, învins, potrivit datelor oficiale ale BEC, de candidatul independent Nicuşor Dan, a anunţat că va solicita anularea scrutinului, prezentând Curţii probele care stau la baza demersului său. Joi este programată şedinţa CCR pentru validarea alegerilor.
Biroul Electoral Central a emis marţi, procesul-verbal care consemnează rezultatul celui de-al doilea tur de scrutin, conform căruia Nicuşor Dan a obţinut 6.168.642 de voturi valabil exprimate, iar George Simion - 5.339.053. Curtea Constituţională a anunţat marţi că în 19 mai a fost înregistrată o contestaţie referitoare la scrutinul din 4 mai.
„Vom acţiona pe căile legale, şi intern şi internaţional, pentru ca mişcarea noastră să aibă câştig de cauză. Aşa că, pentru exact motivele menţionate în decizia CCR din 6 decembrie 2024, eu, ca şi competitor electoral, voi scrie Curţii Constituţionale şi voi cere anularea alegerilor. De ce? Pentru că a fost vorba de cumpărare de voturi! 100 de milioane de euro a fost bugetul alocat în Republica Moldova, numai, pentru turism electoral şi pentru cumpărarea voinţei românilor basarabeni care au fost diabolizaţi pe nedrept în ultima săptămână. Pentru că au folosit resurse administrative ale unui alt stat, ca să anuleze alegerile. Pentru că persoane decedate au votat la scrutinul din 18 mai şi niciun calcul din lume nu ne poate arăta că peste 11.500.000 de români au fost la vot", a declarat Simion, potrivit observatornews.ro.
El a susţinut că cifrele au fost corecte în ceea ce priveşte voturile care s-au numărat din partea unor persoane reale în dreptul său.
„Am făcut numărătoarea paralelă, am recapitulat toate secţiile de vot şi mulţumesc celor 40.000 de membri din secţiile de vot care s-au luptat pentru dreptate, la fel cum mulţumesc şi celorlalţi zeci de mii de oameni implicaţi în procesul de observare a întregului proces de fraudare. Observatorii internaţionali au văzut ingerinţe, nu doar din partea Republicii Moldova, ci şi din partea statului francez. Reţelele de socializare au fost manipulate şi algoritmii au fost folosiţi în direcţia influenţării cetăţenilor români. Mărturia creatorului Telegram în care spune că guvernul francez a intervenit pentru cenzurarea vocilor noastre în această perioadă este grăitoare şi cer audierea creatorului Telegram înainte ca aceste alegeri să fie declarate valide", a mai afirmt Simion, referindu-se la declaraţii făcute zilnic, începând din 18 mai, de fondatorul Telegram Pavel Durov, referitoare la scrutinul din România.
Ce prevede legea alegerilor prezidenţiale referitor la cererea de anulare a alegerilor
Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.
Soluţionarea cererii de către Curtea Constituţională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor.
Curtea Constituţională validează rezultatul scrutinului, asigură publicarea rezultatului alegerilor în mass-media şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, pşi validează rezultatul alegerilor pentru preşedintele ales.
Actul de validare se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul rămâne la Curtea Constituţională, unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului de către noul preşedinte, iar al treilea i se înmânează acestuia.
