Discuțiile privind absorbția fondurilor europene în agricultură au intrat într-o etapă decisivă, autoritățile căutând soluții extreme pentru a nu pierde banii alocați României. Într-un efort de a salva investițiile care riscă să nu fie gata la termen, directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu, a dezvăluit strategia pregătită împreună cu Ministerul Agriculturii.
„Deja am discutat cu domnul ministru Barbu și avem o analiză internă prin care proiectele care au un grad mare de realizare, dar le lipsește un aviz sau, nu știu, nu le-au venit utilaje în timpul real, să putem să îi sprijinim astfel încât să finalizeze toate aceste proiecte”, a spus Chesnoiu, în cadrul emisiunii „Reporter 24“.
Această plasă de siguranță pentru fermieri ar urma să fie activată „evident într-un dialog cu Comisia Europeană, într-o negociere cu cei de la Comisie, și aceste proiecte să poată să mai primească o șansă în primele șase luni din 2026 să finalizeze aceste proiecte”.
În ceea ce privește sumele care sunt încă în joc și riscul de a fi pierdute, oficialul a oferit o estimare optimistă, bazată pe situația actuală din teren.
„Riscul pe care l-am evaluat noi este undeva... de fapt nu e nici măcar un risc, valoarea nominală este undeva la 100 și ceva de milioane de euro, dar asta vom vedea după 30 noiembrie, astfel încât noi avem un contact permanent cu beneficiarii și nu-l lăsăm pe nimeni în urmă”, mai arată directorul AFIR.
- Care este suma ce poate fi pierdută
Contextul acestor negocieri de ultim moment este unul complex, marcat de o cursă contra cronometru pentru închiderea exercițiului financiar 2014-2020. Adrian Chesnoiu a explicat că, la momentul preluării mandatului, situația era critică, existând pericolul unui dezastru financiar pentru agricultura românească.
„În decembrie, când am revenit la AFIR, în urma analizei pe care am făcut-o împreună cu colegii mei, riscul de dezangajare pentru exercițiul 2014-2020 era de aproximativ 1 - 1,2 miliarde de euro”, arată Chesnoiu.
Această sumă uriașă, care ar fi putut fi returnată la Bruxelles, a impus o schimbare radicală de strategie.
„Banii aceștia, în mod normal, s-ar fi pierdut dacă nu luam anumite decizii”, a subliniat directorul general, adăugând că a fost necesară implementarea rapidă a „o serie de decizii de management astfel încât să limităm cât mai mult posibil partea care poate fi limitată doar din efortul administrativ”, mai spune directorul general al AFIR.
- Măsuri administrative pentru debirocratizare accelerată
Pentru a reduce riscul de la peste un miliard de euro la nivelul actual gestionabil, AFIR a recurs la o serie de simplificări procedurale fără precedent. O primă măsură a fost realocarea rapidă a fondurilor neutilizate către sectoare unde cererea era mare.
„Am scos sesiuni de depunere a proiectelor noi, cum ar fi sub-măsura 4.1.1 pentru utilaje... am alocat 400 de milioane, ei s-au regăsit în contracte, deja au fost furnizate utilajele, mai sunt câteva contracte și ele vor fi închise”, mai arată Adrian Chesnoiu.
Mai mult, presiunea birocratică asupra beneficiarilor a fost redusă semnificativ. Termenele au fost ajustate, Chesnoiu precizând că instituția a „diminuat perioada de depunere a ultimei tranșe [...] până la 30 noiembrie”
. În paralel, procedurile de verificare au fost flexibilizate pentru a nu bloca plățile în chestiuni administrative.
„Am eliminat vizita pe teren la tranșa finală, urmând a fi realizată dacă s-a efectuat minim o vizită în perioada de implementare a proiectului”, a explicat directorul AFIR.
De asemenea, condiționalitățile privind avizele au fost relaxate: „Am eliminat obținerea avizelor și doar am condiționat faptul că trebuie să facă dovada beneficiarul nostru că a depus documentele la Garda de Mediu, la DSP, DSV”.
- Plăți record și performanță instituțională
Efectele acestor măsuri s-au resimțit direct în conturile fermierilor și în rata de absorbție. Efortul depus de funcționari în ultimele luni a generat un flux financiar masiv către mediul rural.
„Ceea ce am făcut în ultimele luni, efortul instituțional este unul chiar uriaș. Deci am reușit să plătim în luna octombrie, spre exemplu, peste 200 de milioane de euro, deci peste 1 miliard de lei”, a declarat Adrian Chesnoiu.
Această mobilizare plasează agenția într-o poziție fruntașă în ceea ce privește atragerea fondurilor europene la nivel național. Oficialul a ținut să puncteze succesul instituției în comparație cu alte domenii, afirmând că „faptul că aducem 8 miliarde de euro în țară sau 98% din fondurile pe care România le are la dispoziție într-un sector de activitate, cred că este o performanță de neegalat”.
