Primarul din Scorniceşti Daniel Tudor consideră că măsurile prevăzute în pachetul Guvernului Bolojan privind administraţia locală vizează, pe termen lung, comasarea şi desfiinţarea unor localităţi.
Prezent în emisiunea „Reporter 24”, edilul a vorbit despre propunerea ca un funcţionar public să lucreze pentru două sau mai multe primării. Daniel Tudor crede că această măsură ar genera un dezastru în administraţia locală.
„Scorniceștiul să mai preia și alte localități? Nu ar fi posibil acel lucru, pentru că noi avem o încărcătură destul de mare! Scorniceștiul este un oraș cu cea mai mare întindere ca și suprafață din județul Olt, avem 14 state arondate orașului și deja suntem, funcționăm ca vreo 4-5 comune. Posibilitatea asta ar fi poate în comune vecine, unde numărul de locuitori este mai mic sau suprafațele sunt mai mici și e mai ușor de gestionat, în cazul secretarului. Cu toate că și la secretar nu e ușor ca să gestionezi 3-4 localități. Dar în cazul celorlalte compartimente chiar ar fi, nu știu, eu pot să-i spun că ar fi un dezastru”, a declarat primarul din Scorniceşti.
Edilul crede că planurile Guvernului Bolojan sunt ca, până la urmă, să comaseze sau să desfiinţeze unele localităţi, aşa cum s-a întâmplat din această toamnă cu multe unităţi de învăţământ.
„Dar toate acestea pe mine mă pun pe gânduri și mă direcționează spre următoarea idee. Eu cred că ulterior se dorește comasarea şi desființarea localităților. Cred că asta se dorește şi un prim pas am văzut la școli, acum, când s-a decis comasarea școlilor. Deci a început comasarea școlilor, au venit niște criterii că nu pot funcționa cu personalitate juridică dacă nu au peste 500 de copii”, a mai spus Daniel Tudor.
- Reducerea posturilor din administrația locală din județul Olt: ce prevăd scenariile Guvernului Bolojan
Guvernul condus de Ilie Bolojan a centralizat date privind personalul din administrația locală din județul Olt, estimând că 188 de bugetari ar urma să fie concediați, ceea ce ar însemna o reducere de aproximativ 7% a posturilor existente și ocupate. Potrivit autorităților, 56 de primării ar trebui să realizeze disponibilizări, însă există și unități administrativ-teritoriale care ar rămâne cu deficit de personal în ambele scenarii propuse de executiv: reducerea cu 40% și cea cu 45%.
Primăriile din județul Olt se confruntă cu situații diferite în funcție de numărul posturilor ocupate. În unele orașe, cum este Balș, unde există 115 posturi ocupate, scenariul de reducere prevede diminuarea cu 25 de posturi la o reducere de 40% și 31 de posturi la o reducere de 45%. În Caracal, cu 164 de posturi ocupate, reducerea ar fi de 14 posturi la 40% și 24 de posturi la 45%.
În alte localități, cum ar fi Potcoava și Scornicești, scenariile arată chiar un deficit de personal în cazul aplicării reducerii de 40%, ceea ce înseamnă că numărul posturilor scăzute ar fi mai mare decât posibilitățile administrative locale. Acest aspect evidențiază provocările pe care le-ar putea întâmpina unele primării dacă s-ar aplica strict țintele de reducere.
- Reduceri mai mici sau absente
Unele primării nu sunt vizate pentru reducere de personal, însă chiar și acestea se confruntă cu deficit. De exemplu, în Slatina, cu 296 de posturi ocupate, există un deficit de 97 de posturi la scenariul de 40% și 72 de posturi la scenariul de 45%. Alte primării, precum Dobrun sau Pleșoiu, înregistrează un deficit semnificativ raportat la posturile ocupate, ceea ce arată că reducerea nu poate fi aplicată uniform și că situația diferă de la o unitate administrativ-teritorială la alta.
Consiliul Județean Olt, cu 131 de posturi ocupate, se confruntă cu cel mai mare deficit, de 218 posturi la reducerea de 40% și 198 posturi la reducerea de 45%.
Reducerea posturilor are drept scop optimizarea resurselor și reducerea cheltuielilor, însă autoritățile trebuie să țină cont de realitățile locale. În unele primării, o reducere prea mare ar putea afecta funcționarea de bază a serviciilor publice, iar în alte cazuri, lipsa personalului ar putea genera blocaje administrative.
Scenariile prezentate de Guvernul Bolojan arată că planificarea reducerii trebuie făcută cu atenție și adaptată fiecărei comunități, pentru a nu afecta serviciile oferite cetățenilor
