Într-o ediție specială a podcastului „Ionuț Jifcu”, invitatul a fost Andrei Ionuț Cocîrlău, un tânăr a cărui poveste de viață pare desprinsă dintr-un scenariu de film despre lupta inegală dintre individ și sistem. Cunoscut în județul Olt și nu numai, Andrei este fostul elev care, în urmă cu un deceniu, a avut curajul de a da în judecată propria școală, Inspectoratul Școlar și chiar Ministerul Educației, reprezentându-se singur și câștigând definitiv. Astăzi, acel elev „rebel” a devenit un avocat de succes în București, iar parcursul său, de la băncile Liceului Teoretic „Tudor Vladimirescu” din Drăgănești-Olt până în sălile de judecată din Capitală, este o lecție despre perseverență, curaj și justiție.
Andrei a vorbit despre motivațiile care au stat la baza schimbării radicale de carieră a lui Andrei. Deși astăzi este un avocat pasionat, visul său din liceu era cu totul altul.
„Visul meu din timpul liceului era să fiu medic, medic chirurg. Optica mi s-a schimbat practic în clasa a X-a, ultimul semestru, când m-am confruntat cu o mutare disciplinară de la Liceul Teoretic Tudor Vladimirescu”, a mărturisit Andrei.
Conflictul care avea să-i schimbe destinul a început de la o cerere simplă, legală, dar care a deranjat profund autoritățile locale și conducerea școlii. Andrei, care făcea naveta din localitatea Sprâncenata până la Drăgănești-Olt (aproximativ 14 kilometri), a solicitat decontarea integrală a abonamentului de transport, așa cum prevedea legea la acel moment.
„Legea în acel moment prevedea decontarea integrală a abonamentului lunar care era achitat transportatorului. Unitatea de învățământ, împreună cu primăria, trimiteau diferite sume, niciodată nu erau egale și nu se plăteau lunar. Ne-am adresat 40-50 de elevi unității de învățământ și primăriei, prin care am solicitat practic să fie respectată această măsură, la care nu am primit răspuns nici în ziua de astăzi”, a povestit avocatul.
- Intimidări și eticheta de „copil rebel”
Reacția sistemului la o cerere legitimă a fost una de forță. Andrei povestește cum a fost chemat în cabinetul directorului general de atunci, Ileana Șpac, unde îl aștepta și primarul de atunci al orașului, Pantelie Rotaru. În loc de soluții, elevul a primit amenințări.
„Am început să fiu amenințat că dacă nu-mi retrag demersul o să sufăr consecințe. Eu n-am făcut probleme să mă bat în școală, să rup bănci sau alte situații, dar am avut o atitudine rebelă, cum o numesc ei. Psihologic, am fost un copil rebel în sensul că nu am fost supra-adaptat. Nu am ascultat dacă mi s-a spus că masa este neagră, eu nu am zis că e neagră dacă am avut altă opinie”, a explicat Andrei.
Această atitudine de nesupunere în fața autorității abuzive a declanșat un tăvălug de sancțiuni. În semestrul al doilea al clasei a X-a, a fost sancționat cu mustrare scrisă și scăderea notei la purtare, fiind acuzat, printre altele, că a „defăimat imaginea unității de învățământ” prin simplul fapt că a sesizat abuzurile la Inspectorat și Minister.
- Sistemul reacționează: Dispariția probelor și agresiunea fizică
Conflictul a escaladat rapid, ajungând la incidente grave, inclusiv agresiuni fizice și mușamalizări. Andrei relatează un moment șocant care a implicat-o pe directoarea adjunctă de la acea vreme, Magda Dumitrescu.
„Mi-a zis la un moment dat că sunt băgat în comisia de disciplină a școlii. Eu am avut o reacție și i-am zis să-mi comunice în scris, să înțeleg și eu pentru ce. (...) Mi-a zis: «Copile, mă enervezi, dau dracu' camerele și te bat de față aici cu toată lumea». Era holul plin, erau camerele de supraveghere. (...) Mi-am luat și o palmă”, îşi aminteşte el.
Imediat după incident, probele video au dispărut în mod misterios.
„Au dispărut camerele, nu cu totul, ci imaginile. Nu funcționau. Foarte ciudat să nu funcționeze”, își mai amintește Andrei. Ancheta care a urmat a fost una formală, bazată pe chestionare anonime completate de elevi, o procedură care nu oferea nicio garanție a veridicității.
Mai mult, hărțuirea a continuat prin intermediul altor elevi. Un coleg mult mai solid l-a agresat fizic pe holurile școlii, sub un pretext absurd legat de ușa de la intrare. Și de această dată, camerele de supraveghere „nu au funcționat”, iar Andrei s-a trezit sancționat din nou, deși el fusese victima.
- Raportul „grobian” și protestul regizat
Lupta lui Andrei nu a fost doar cu școala, ci și cu instituțiile superioare care ar fi trebuit să-l protejeze. Controalele venite de la Inspectorat și Ministerul Educației s-au dovedit a fi părtinitoare. Un raport al corpului de control al ministrului Educației, avizat de Monica Anisie și semnat de ministrul Adrian Curaj, conținea caracterizări halucinante la adresa unui elev de 16-17 ani.
„S-a menționat în raport că, cu elevul Cocîrlău Andrei, s-a mers pe principiul «Un nebun aruncă o piatră și zece deștepți n-o pot scoate». Exact așa scrie. Că mi-am făcut fetișuri de impertinență și tupeu și că atitudinea mea trebuie descurajată. (...) Au menționat că am un comportament grobian. Sincer, la acel moment n-am știut ce înseamnă. Am deschis DEX-ul și definiția este comportament de prost crescut”, spune avocatul.
Sistemul a mers până acolo încât a organizat un protest al elevilor împotriva lui Andrei. Consiliul Școlar al Elevilor, condus de fiul unei profesoare din școală, a mobilizat elevii să poarte bendițe albe și să protesteze în curtea școlii pentru a demonstra reprezentantului Ministerului că nu îl susțin pe Andrei.
„Era tot o manevră inside job, evident”, a concluzionat avocatul.
- David versus Goliat în instanță: O luptă de unul singur
Exmatriculat practic prin mutarea disciplinară la o altă unitate de învățământ, Andrei a refuzat să accepte nedreptatea. Deși i s-a sugerat să se mute la orice alt liceu din județ, el a ales calea justiției. Pe 26 mai 2015, s-a adresat Tribunalului Olt, Secția Contencios Administrativ.
Începutul a fost descurajant. Președintele completului de atunci a respins cererea de suspendare a sancțiunii și a amânat procesul până în toamnă, când Andrei era deja mutat la Colegiul Național „Nicolae Titulescu”. Mai mult, pe fond, acțiunea i-a fost respinsă ca inadmisibilă pe motive procedurale, instanța acceptând argumentele școlii conform cărora elevul nu contestase actele administrative corecte.
Singur, fără avocat („niciun avocat nu-mi dădea nicio șansă”), Andrei a redactat recursul în timp ce susținea examenul de Bacalaureat.
„Am făcut recurs de unul singur. Are 52 de pagini. (...) L-am făcut între proba de bacalaureat orală la limba română și proba scrisă. În loc să stau să învăț, redactam”, își amintește el.
Efortul său a dat roade la Curtea de Apel Craiova, care a desființat hotărârea Tribunalului și a dispus rejudecarea. Întors la Tribunalul Olt, dosarul a ajuns pe masa judecătoarei Alina Georoceanu, un moment de cotitură pentru tânărul justițiabil.
„După primul termen, mi-a plăcut. Nu știu dacă sunt eu subiectiv, dar cu siguranță este judecătorul care îmi place și în prezent. (...) Conduce ședința de judecată într-un mare stil, are și autoritate, știe să și asculte”, a descris Andrei experiența.
- Victoria definitivă și lipsa consecințelor pentru vinovați
Procesul a fost o adevărată școală de drept pentru Andrei. În timp ce el stătea singur în partea stângă a sălii, școala era reprezentată de director, zeci de profesori și doi avocați. Momentul culminant a fost atunci când instanța a amendat directorul școlii cu suma maximă (700 lei la acea vreme) pentru refuzul de a prezenta documentele solicitate, sub pretextul protecției datelor personale.
După ani de procese, în timp ce Andrei era deja student la Drept, instanța i-a dat dreptate pe toate liniile: anularea tuturor sancțiunilor disciplinare, refacerea mediei la purtare la 10 și obligarea școlii la plata daunelor morale și materiale.
Hotărârea judecătorească, un document de 164 de pagini, a fost devastatoare pentru profesori.
„S-a arătat în considerente faptul că profesorii ar fi trebuit să suporte acest rol educativ și că ar trebui sancționați pentru atitudinea pe care au avut-o. Au reținut inclusiv bullying-ul”, a precizat Andrei.
Cu toate acestea, victoria juridică nu a fost urmată de o curățenie instituțională. Școala nu s-a îndreptat împotriva profesorilor vinovați pentru recuperarea prejudiciului, iar unii dintre cei implicați au fost chiar promovați, profesorul de religie (implicat în comisiile de disciplină) devenind director general.
- De la studentul reprezentant, la avocatul stagiar
Experiența din liceu l-a propulsat pe Andrei la Facultatea de Drept din Sibiu, unde a continuat să fie o voce activă. A fost ales în Consiliul Facultății, unde a luptat pentru proceduri transparente de contestare a notelor.
După absolvire, a încercat să intre la Institutul Național al Magistraturii (INM). Deși a trecut cu brio de probele scrise, a fost respins la interviu pe motive subiective.
„Mi-a zis că sunt un pic cam rebel. (...) Nu am modele în viață. Sunt foarte multe chestii subiective, nici acolo nu am fost chiar cel mai supra-adaptat copil și, real, din ce am observat, asta se caută în sistem: oameni spălați pe creier, foarte discreți”, a spus Andrei cu franchețe.
Eșecul de la INM l-a îndreptat către avocatură, o profesie care i-a oferit libertatea pe care și-o dorea. A început în Slatina, dar a realizat rapid că orașul este prea mic pentru ambițiile sale și s-a mutat în București.
- Avocatura: Pasiune și provocări
Astăzi, Andrei Ionuț Cocîrlău conduce propriul cabinet de avocatură în București, având o echipă de patru colaboratori și planuri de expansiune. Specializat pe drept penal și litigii RCA, Andrei își folosește experiența dobândită în propria luptă pentru a-și apăra clienții.
Unul dintre primele sale cazuri ca avocat a fost unul extrem de dificil: apărarea unui tânăr acuzat de determinarea sinuciderii unei fete de 14 ani. Dosarul, care trenase 8 ani la parchet, a fost preluat de Andrei, care a reușit să obțină clasarea pe motiv de prescripție, observând o eroare a procurorului în actele de procedură. Deși a fost un succes profesional („l-am scăpat de pușcărie”), a fost și o lecție dură de business, clientul neplătindu-i onorariul.
Privind retrospectiv, Andrei își analizează parcursul cu luciditate. Recunoaște că sistemul de justiție din România are coduri bune, dar aplicarea lor este deficitară, adesea din cauza încărcăturii enorme a instanțelor.
„Problema este modalitatea concretă în care le aplicăm. Multe procese trebuie câștigate pe procedură. În momentul în care procurorul nu respectă procedura, în momentul în care judecătorul nu respectă procedura, trebuie sancționate acele acte nelegale. În practică, nu prea există”, a explicat avocatul.
Deși uneori regretă că nu a devenit chirurg, Andrei Ionuț Cocîrlău a găsit în avocatură o modalitate de a „opera” asupra nedreptăților, folosind bisturiul legii. Povestea sa rămâne un exemplu rar de curaj civic, demonstrând că un singur om, chiar și un adolescent, poate învinge un întreg sistem, dacă are legea și perseverența de partea sa.
