Curtea Constituțională a anunțat că a admis sesizările depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție și de AUR pe Legea privind plata pensiilor private. Actul normativ invalidat de CCR prevedea că, după pensionare, românii vor putea retrage din fondurile private de pensii maximum 30% din sumă, iar restul banilor se vor putea plăti lunar timp de cel mult 8 ani.
Până la această oră, CCR a anunțat oficial doar decizia - admiterea obiecției de neconstituționalitate a legii privind plata pensiilor private - nu și motivele.
Surse din rândul judecătorilor Curții Constituționale au declarat pentru HotNews că legea a fost respinsă din cauza articolului care prevede că bolnavii de cancer pot să își scoată toți banii acumulați în fondul de pensie privată: „Prin excepție de la alin. (1), bolnavul cu afecțiuni oncologice, în condițiile prevăzute de Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea şi combaterea cancerului, cu modificările şi completările ulterioare, poate primi, la cerere, 100% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică”.
„Sunt neconstituționale prevederile care includ discriminarea pozitivă a bolnavilor cu afecțiuni oncologice față de cei cu alte boli cu risc vital imediat”, potrivit surselor HotNews.
Așadar, legea se întoarce în Parlament pentru a fi modificată, mai exact pentru a elimina amendamentul care privește bolnavii de cancer.
Anterior, magistrații au amânat de două ori pronunțarea pe aceste obiecții de neconstituționalitate, atât pe 5 noiembrie, cât și pe 12 noiembrie.
Pe 8 octombrie, legea pensiilor private, care stabilește cum vor putea fi retrași banii din Pilonul II și III, trecuse de votul final al Parlamentului. La vot, în plenul Camerei Deputaților, POT s-a abţinut să voteze proiectul de lege, iar parlamentarii AUR au votat „împotrivă”.
Proiectul a fost adoptat la jumătatea lunii octombrie de Parlament și prevede că persoanele care optează să retragă banii din Pilonul II, pilonul obligatoriu administrat privat, vor primi inițial doar 30% din sumă, iar restul eșalonat pe opt ani și, prin excepție, bolnavii cu afecțiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere.
Atât AUR, cât și judecătorii Instanței supreme au sesizat CCR în legătură cu proiectul de lege privind plata pensiilor private.
Cum argumentează ICCJ sesizarea
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a sesizat CCR referitor la Legea privind plata pensiilor private, argumentând că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, în timp ce administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active.
ICCJ a arătat că limitarea valorii pensiei lunare aferente pensiei de tip retragere programată la valoarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii, respectiv determinarea valorii pensiei lunare aferente pensiei viagere exclusiv de către furnizor, măsuri care se aplică atât cu privire la pensiile administrate privat (Pilonul II), dar şi în ceea ce priveşte pensiile facultative (Pilonul III), „reprezintă o ingerinţă nejustificată asupra dreptului de proprietate şi libertăţii contractuale care produce un dezechilibru grav al intereselor în concurs, aspect de natură să contravină prevederilor constituţionale”.
Magistraţii au susţinut că, „în lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este de acord nici cu soluţia ca plata pensiilor să nu fie făcută de fondurile de pensii.
Magistraţii au argumentat că participanţii la fondurile de pensii şi-au constituit economiile şi şi-au planificat viitorul financiar în baza cadrului legal existent, care garanta proprietatea individuală şi caracterul privat al activelor personale.
De asemenea, ICCJ consideră că participantul la un fond de pensii este proprietarul exclusiv al activului personal din contul său, format ca urmare a contribuţiilor plătite.
Înalta Curte a transmis că justificările invocate în expunerea de motive - creşterea sumelor acumulate şi perspectiva valurilor de pensionare după 2030 - nu demonstrează existenţa unei disfuncţionalităţii şi nu legitimează restrângerea exercitării dreptului de proprietate şi a libertăţii contractuale.
