Romula Fest începe, astăzi, cu parada costumelor antice. Trei zile de Epocă Romană, la Dobrosloveni

Începe a doua ediţie Romula Fest. Astfel, timp de trei zile, 10-12 septembrie, la Dobrosloveni, Reşca, revine Epoca Romană. Festivalul debutează astăzi, cu parada costumelor antice.

Cei care vor lua parte la „Romula Fest” vor putea vedea în cele lupte ce vor face dovada curajului și măiestriei luptătorilor daci şi romani, tir cu arcul şi alte competiţii (imperiile s-au ridicat și au apus prin folosirea arcului cu săgeți ca armă, arcaşii erau soldați importanți ai armatelor), dansurile care îi vor însufleți pe spectatorii prezenți, purtându-i parcă, într-o altă dimensiune, gastronomie.

Vor fi organizate şi ateliere, în cadrul cărora participanţii vor lua contact cu artele şi meşteşugurile de acum peste două mii de ani.

„Artele şi meşteşugurile populaţiei care au locuit pe aceste meleaguri acum două mii de ani aduc vizitatorii în atmosfera de legendă a locurilor. Vor fi ateliere interactive de metalurgie, echipamente militare, pielărie, ceramică, prelucrarea osului sau jocuri romane și alte activități specifice perioadei antice. Totul fiind realizat, astfel încât să transpună cât mai bine cu realitatea din perioada respectivă, așa cum rezultă ea din studiile istorice”, spun organizatorii.

Festivalul debutează în această seară, la 19.30, la Caracal, unde vor fi o paradă a costumelor antice pe strada Antonius Caracalla, o paradă cu făclii și alte activități propuse de organizatori.

Sâmbătă și duminică, programul va începe la ora 10.00 cu deschiderea taberelor civile și militare, prezentarea trupelor, program individual propus de fiecare trupă, prezentarea armamentului și costumelor antice, lupte de gladiatori, antrenamente, şi marea confruntare dintre daci și romani.

Cei mai mulţi istorici plasează Malva la Reşca-Romula pe raza comunei oltene Dobrosloveni, iar Dacia Malvensis în Oltenia. Aceştia se bazează pe textul unei inscripţii aflate în Sevilla, la baza turnului La Girallda. S-a păstrat până în prezent doar o copie realizată, în anul 1575, de umanistul Ambrosie de Morales şi un mulaj în ghips aflat la muzeul din Sevilla. În rândurile patru şi cinci ale inscripţiei este menţionată localitatea Romula: „Cvratori Civitasis Romulen/Sium Mavensium”.