Cultură

2017-06-07, 19:45:52

FOTO&VIDEO. „Căluşul Românesc», în Cartea Recordurilor. Peste 1.050 de dansatori au jucat căluşul în centrul Slatinei, stabilind un nou record naţional

Organizatorii Festivalului Naţional „Căluşul Românesc” au reuşit să ducă Slatina în Cartea Recordurilor, pentru a doua oară, peste 1.050 de căluşari jucând căluşul, miercuri seara, pe Esplanada din centrul Slatinei, în ciuda ploii torenţiale care s-a abătut asupra oraşului.

1.052 de persoane au jucat căluşul, în acelaşi timp, miercuri seara, pe Esplanada din centrul Slatinei, ceea ce reprezintă un record naţional, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei „Cartea Recordurilor” România, prezenţi la eveniment. Jocul căluşarilor nu a putut fi împiedicat nici măcar de ploaia torenţială care s-a pornit exact în momentul începerii demonstraţiei artistice.

Atingerea acestui record a reprezentat o altfel de deschidere a celei de a XIX-a ediţii a Festivalului Naţional al Copiilor „Căluşul Românesc”. La deschidere au fost prezenţi, printre alţii, primarul Slatinei, Emil Moţ, viceprimarii Claudiu Stăncioiu şi Gigi Vîlceleanu, prefectul Silviu Neacşu şi vicepreşedintele CJ Olt, Virgil Delureanu.

Reprezentantul Asociaţiei „Cartea Recordurilor” România, Augustin Neagoe, a fost cel care a confirmat atingerea unui nou record naţional privind numărul de persoane care au jucat căluşul, simultan.

„În urma numărării participanţilor la acest eveniment, s-a stabilit un număr de 1.052 de căluşari, ceea ce reprezintă un nou record naţional. Felicitări! Alt record, înregistrat la acest eveniment, este faptul că au participat 2.369 de copii. Succes şi la mai multe. Asociaţia Cartea Recordurilor vă aşteaptă la alte evenimente. A fost o organizare excepţională. Nu ne aşteptam la aşa ceva. Sincer, am fost chemaţi, dar nu am crezut. În urma numărării participanţilor, am constatat că s-a întâmplat exact ce ni s-a spus, faptul că este un nou record naţional. Noi vom face demersurile necesare pentru ca acest record să ajungă în Guiness Book”, a afirmat el.
 

Organizatorul festivalului, Iliuţă Brăileanu, director al Palatului Copiilor Slatina, şi-a exprimat bucuria cu privire la performanţa reuşită.

„Cu siguranţă, această seară va intra în istoria oraşului nostru. Căluşul are locul lui, pagina lui de drept în Cartea Recordurilor. Este o cifră care mi se pare firească, normală, dacă o analizez de la an la an, dar dacă fac o comparaţie cu prima ediţie din 1998, când am pornit cu 250 de participanţi, nu mai este aşa. Iată că putem spune şi despre noi, slătinenii, că suntem feţi frumoşi, creştem într-un an cât alţii în zece sau 20”, a declarat Brăileanu.

Acesta a adăugat, în glumă, că recordul stabilit miercuri urmează să fie doborât de o nouă generaţie de căluşari.

„Mai lăsăm acest record, le acordăm o perioadă de graţie de zece ani şi celorlalţi. În zece ani, trebuie să mai vină şi o altă generaţie de căluşari pe care s-o pregătim”,
a mai spus Iliuţă Brăileanu.

La rândul său, primarul Emil Moţ, a ţinut să-i felicite pe recordmenii serii, care au reuşit din nou să pună Slatina pe harta lumii. Municipiul Slatina a intrat în Cartea Recordurilor şi în 2006, cu cea mai mare Horă a Unirii, cu peste 11.000 de participanți.

„Dragii mei, astăzi aţi fost excepţionali. Dumneavoastră aţi pus din nou Slatina pe harta lumii. Vă felicit, vă iubesc şi vă mulţumesc pentru dragostea pe care o purtaţi portului, muzicii şi jocului popular. Mult succes şi să ne revedem, an de an, la Slatina! Slatina este pe harta lumii şi cu căluşul şi cu cea mai mare horă. Încercăm să ne facem cunoscuţi cu astfel de lucruri. Încercăm să readucem tradiţia în faţă, să înţeleagă şi copiii ce înseamnă tradiţia noastră şi să nu o uităm”, a declarat Moţ.

Călușul este o tradiție care se păstrează încă în județul Olt și a intrat în patrimoniul cultural imaterial al UNESCO. De Rusalii, o ceată formată din 7, 9 sau 11 călușari colindă ulițele satului și joacă în curțile localnicilor. Costumele călușarilor sunt albe, împodobite cu bete colorate, batiste cusute în casă, iar pălăriile au mărgele și panglici colorate. Cea mai importantă recuzită a călușarilor este steagul, o prăjină lungă de patru-cinci metri, în vârful căreia se leagă plante (usturoi, pelin - n.red.) și un prosop cusut, în care se pune sare. Steagul se poartă de călușari tot timpul jocului.

Nichita Dragomira se numără printre cei mai vechi căluşari din judeţul Olt, el jucând şi ca amator, conform tradiţiei, dar şi ca profesionist. Miercuri seara, el a fost vătaful celor peste o mie de căluşari, adică a condus jocul. Căluşarul este convins de originile jocului de căluş, care se întretaie cu cele ale poporului român.

„Sunt de origine din comuna Vîlcele şi sunt căluşar de ţărână. Am dansat din curţile oameni şi, mulţumesc lui Dumnezeu, am ajuns până la profesionişti. Din scenă, am coborât în faţa acesteia şi astăzi am avut această onoare unică să fiu vătaful colegilor mei. Într-adevăr, trebuie să demonstrăm că avem aceleaşi origini. Despre originile căluşului ar fi multe de spus - este o teză de doctorat – oricum, sunt traco-latine sută la sută.  Nu este prima oară când jucăm în ploaie şi, întotdeauna, acesta  este un semn bun. Atunci când plecăm prin sat şi plouă, se închină lumea: «Doamne, au venit căluşarii!»”, a explicat Dragomira.



Comentarii

Redacţia

2017-06-07 19:45:52

Conținutul website-ului www.gazetanoua.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea Gazeta Nouă. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa office@gazetanoua.ro

loading...