Cum e, azi, în România normală?

Asta întreba pe o cunoscută reţea de socializare o fostă colegă stabilită în Italia. Am zâmbit, pentru că, deşi nu ne-am mai văzut de peste zece ani, mi-am dat seama că a rămas la fel de tranşantă, sigură pe ea şi ancorată în realitate. Nu e altfel, iar ea ştie asta... Era o ironie, ironie care va circula mult timp de acum încolo. 

Ce n-am suportat, în toată campania asta electorală, au fost jignirile. Că tu ai o anumită opţiune politică, nu înseamnă că celălalt e prost pentru că votează altceva. Şi când mai şi cunoşti persoanele care aruncă cu astfel de invective... M-am gândit că au astfel de reacţii doar pentru că îşi doresc să pară că fac parte din elita intelectuală.

Cum e azi în România normală? Politicienii îşi negociează funcţiile, îşi recompensează lipitorii de afişe, îşi pun în instituţii protejaţii, îşi împart, aşa cum se spune, ciolanul, iar oamenii de rând muncesc. Pensionarii îşi duc traiul aşa cum şi-l duc, îşi aşteaptă pensiile de la lună la lună, culmea, pensii majorate substanţial în guvernarea PSD, ţăranii îşi muncesc pământul, iar tinerii cu preocupările lor.

PS: Noi, cei care muncim, suntem anormali?