Trăieşte Sănătos

2012-03-12, 19:17:25

Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor, enigme pentru olteni

În ultimii ani au apărut în numeroase locaţii din judeţul Olt centre de colectare, reciclare sau valorificare a deşeurilor. Chiar dacă numărul celor care apelează la serviciile acestor firme a crescut simţitor de la un an la altul, cea mai mare parte a oltenilor continuă să arunce resturile la grămadă, negândindu-se la beneficiile reciclării.

Reciclarea este procesul de refolosire a materialelor şi produselor vechi pentru crearea unora noi, fără a apela la materii prime noi, reducând astfel consumul de energie necesar extragerii materiilor prime, respectiv distrugerii deşeurilor. Aproape toate materialele care intră în compoziţia deşeurilor: hârtia, sticla, ambalajele din plastic, cutiile metalice pot face obiectul unui proces de reciclare. Cu toate acestea, procentul persoanelor care separă fiecare tip de deşeu pentru a putea fi reciclat continuă să rămână în România extrem de scăzut.

Colectarea selectivă, primul pas

O primă etapă în lungul drum spre reciclare este colectarea selectivă a deşeurilor. Astfel, oamenii trebuie să înţeleagă că este foarte important să nu mai arunce gunoaiele la grămadă, optând în schimb pentru separarea resturilor, astfel încât să poată fi folosite mai târziu de firmele specializate în colectare şi reciclare şi să fie transformate în produse utile.

 

„Locuitorii judeţului Olt sunt dispuşi să colecteze selectiv carton, plastic şi celelalte deşeuri. În mediul rural, colectarea selectivă se practică în mare parte în cadrul primăriilor, iar în mediul urban se practică majoritar prin intermediul instituţiilor de învăţământ. Cu toate acestea, la nivelul judeţului Olt procentul de colectare selectivă se ridică în prezent la aproximativ 10-12 %, în ciuda faptului că au apărut numeroase firme care asigură containere pentru colectare selectivă, preluarea deşeurilor şi au fost derulate numeroase proiecte de mediu”, explică administratorul unei firme de colectare selectivă a deşeurilor din judeţul Olt.

Deşeuri ce pot fi reciclate

Deşeurile pe care omul le produce pot fi biodegradabile şi nebiodegradabile. Din cadrul acestor categorii, doar anumite tipuri de deşeuri se pot recicla. În prezent există tehnologia necesară reciclării foarte multor tipuri de materiale, în România putând fi sortate şi reciclate următoarele produse: hârtie, carton, ulei ars de motor, ulei uzat din gospodărie, baterii/acumulatori, baterii auto, acumulatori de telefoane mobile, echipamente electrice şi electronice (DEEE), becuri fluorescente (tip neon, CFL), sticlă, geam, unele tipuri de plastic, PET-uri, metale, lemn, anvelope auto, gunoi menajer (material organic) pentru compostare şi cartuşe de imprimantă.  

 

„Noi colectăm hârtie, carton şi mase plastice: PET-uri şi Polietilenă. În cazul PET-urilor, 70% dintre acestea vin de la persoane fizice şi 30% de la persoane juridice, iar în ceea ce priveşte celelalte tipuri de deşeuri primim materiale numai de la societăţi comerciale. Primim lunar în jur de una-două tone de folie de polietilenă şi 20-25 de tone de hârtie, carton şi de PET-uri. Preţurile pe care le oferim variază între 0,60 lei şi 0,80 lei pe kilogram”, a precizat administratorul centrului de colectare selectivă a deşeurilor.

Hârtia, cel mai reciclat deşeu

Hârtia este peste tot. Multe materiale de împachetat, hârtie de ziar, şerveţele, hârtia folosită la imprimantă, toate acestea sunt făcute în totalitate sau în parte din fibră de hârtie reciclabilă. Spre deosebire de plastic, hârtia este o invenţie străveche a omului, care a devenit ieftină şi uşor de procurat abia după ce Revoluţia Industrială a făcut posibilă fabricarea hârtiei pe scara largă. Este cel mai frecvent deşeu, întâlnit în mai toate sferele de activitate şi constituie o importantă sursă de fibre de celuloză, substanţa naturală care stă la baza producerii hârtiei. Potrivit studiilor realizate de specialiştii în domeniu, hârtia, sub forme diferite, ocupă aproximativ 41% din totalul gunoiului menajer pe care îl produce populaţia României. Există trei tipuri de hârtie care pot fi reciclate direct: hârtia de calitate, care nu conţine hârtie colorată pentru a schimba culoarea noii hârtii obţinute prin reciclare, ce se regăseşte în caietele de şcoală, hârtia de copiator, plicuri, hârtia de dactilografiere; hârtia de ziar şi cartonul.

Etapele reciclării hârtiei

Pentru a produce hârtie din maculatură reciclată se parcurg mai multe etape. Mai întâi, deşeurile de hârtie reciclată sunt măcinate, apoi sunt amestecate cu apă şi cu anumiţi compuşi chimici, în vederea obţinerii pastei de hârtie. Amestecul rezultat este diluat cu apă şi trecut printr-un sistem de centrifugare, pentru a scoate din el rămăşitele de plastic, lemn, piatră, sticlă, materiale aderente, agrafe de hârtie. Pasta rezultată este presată pentru a scoate apa din ea şi apoi intră într-un proces de frământare. În timpul frământării, fibrele din pastă se freacă unele de altele, cerneala şi tuşul încep să iasă din material, iar sub acţiunea compuşilor chimici, pasta de hârtie, gri şi murdară iniţial, începe să intre în procesul de albire. În continuare, pasta este trecută prin nişte site fine, care vor reţine particulele lipicioase şi alte impurităţi. În etapa următoare, în recipientul în care se află pasta se adaugă nişte compuşi chimici numiţi surfactanţi, care fac clăbuc precum un detergent. Particulele de cerneală, murdăria, lipiciul şi alte impurităţi aderă la clăbuc şi plutesc la suprafaţă, de unde sunt luate, lăsând pasta curată. Mai departe, pasta este spălată, presată, frământată, iar în continuare urmează un proces de decolorare. Compuşii chimici sunt adăugaţi din nou, de această dată pentru a scoate din pastă orice pigment care ar mai putea să-i dea o tentă de culoare.

Codaşi la reciclare, în rândul ţărilor din UE

Situaţia României în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor este una dintre cele mai grave din Europa, avertiza Julio Garcia Burgues, responsabil de Managementul Deşeurilor la nivelul Comisiei Europene în cursul anului trecut. „99% din toate deşeurile municipale merg la groapă, în pofida ţintelor de reciclare şi revalorificare impuse de Uniunea Europeană. Procentul de reciclare este de 1%, în contextul în care media europeană este de 24%. În ceea ce priveşte compostul, românii au reuşit să valorifice 0% din deşeuri, în timp ce media europeană este de 18%”, declara Burgues. Astfel, potrivit legislaţiei europene România trebuie să ajungă la colectarea selectivă a 15% din deşeuri până în 2014, iar până în 2020 la aproximativ 50%.

Comentarii

Redacţia

2012-03-12 19:17:25

Conținutul website-ului www.gazetanoua.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea Gazeta Nouă. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa office@gazetanoua.ro

loading...