Începutul anului 2026 a adus o serie de modificări fiscale care au cutremurat mediul de afaceri din România, transformând radical modul în care antreprenorii își gestionează veniturile și strategiile de investiții. Într-o piață dominată de incertitudine și de o presiune constantă pe bugetele micilor companii, înțelegerea noilor reguli jocului nu mai este doar o chestiune de contabilitate, ci una de supraviețuire economică. Invitat în cadrul emisiunii „Reporter 24”, consultantul fiscal Dan Preda a realizat o analiză detaliată a acestor schimbări, explicând pe înțelesul tuturor ce impact au noile cote de impozitare asupra dividendelor, cum sunt afectate microîntreprinderile din domeniul serviciilor și de ce Persoana Fizică Autorizată (PFA) riscă să devină o formă de organizare a trecutului.
- Dilema impozitului pe dividende și curățarea conturilor
Una dintre cele mai fierbinți teme de discuție în comunitățile de business este majorarea impozitului pe dividende, care a crescut de la 10% la 16%. Această măsură a ridicat semne de întrebare serioase cu privire la rentabilitatea retragerii profitului din companii, punând antreprenorii în fața unei decizii dificile. Consultantul fiscal observă că mediul de afaceri este polarizat în acest moment, existând două tabere distincte în funcție de modul în care percep această ajustare fiscală.
Dan Preda a explicat că există o parte a antreprenorilor care privesc situația cu o oarecare resemnare, amintindu-și de perioadele anterioare când cotele erau similare.
Totuși, această resemnare nu este generală. Strategiile financiare ale firmelor s-au modificat rapid la finalul anului 2025, în încercarea de a evita noile taxe. Consultantul a detaliat comportamentul preventiv al patronilor care au ales să își distribuie profiturile înainte de intrarea în vigoare a noilor reglementări. Potrivit acestuia, părerile sunt împărțite
„Am profit, nu mai dau dividende. Am dat cu 10%..., adică până în 2025 au raportat, au curățat conturile să zicem așa, curat casa, iar unii au zis încep să investesc, vreau să cumpăr, să fac diverse investiții”, a explicat Dan Preda.
Pe de altă parte, există și o reacție de blocaj în rândul celor care nu văd oportună reinvestirea imediată, dar nici nu sunt dispuși să plătească statului o cotă atât de mare.
Dan Preda crede că această atitudine indică o posibilă scădere a lichidităților din piața de consum, deoarece banii nu mai ajung în buzunarele acționarilor, ci rămân blocați în firme sau sunt direcționați către alte vehicule financiare.
- Sfârșitul „paradisului fiscal” pentru microîntreprinderi
Poate cea mai dură lovitură aplicată mediului antreprenorial mic este scăderea pragului cifrei de afaceri pentru încadrarea la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. Dacă în trecut plafonul era unul generos, permițând dezvoltarea afacerilor cu o sarcină fiscală minimă, anul 2026 marchează o restrângere drastică a acestui regim.
Dan Preda a făcut un scurt istoric al acestei evoluții, arătând cum ușa s-a închis treptat pentru micii antreprenori.
„Era pragul care a fost mult timp până la 1 milion de euro... a scăzut progresiv la 500.000, de la 500.000 la 250.000, 100.000 acum de la 1 ianuarie”, a amintit el. Această modificare nu este doar o ajustare cifrică, ci o schimbare de paradigmă care afectează disproporționat anumite sectoare de activitate.
Consultantul fiscal a atras atenția asupra faptului că firmele din domeniul serviciilor sunt principalele victime ale acestei măsuri. Spre deosebire de comerț sau producție, unde marjele sunt reglate de costurile mărfurilor și materiilor prime, în servicii valoarea adăugată este mare, dar și impactul trecerii la impozit pe profit este devastator.
„Aici durerea foarte mare este în primul rând când vorbim de firmele de piața serviciilor, pentru că acolo nu sunt cheltuieli”, a explicat Dan Preda.
Trecerea de la un impozit pe venit de 1% sau 3% la un impozit pe profit de 16% se traduce printr-o multiplicare a sumelor datorate statului, ceea ce poate destabiliza fluxul de numerar al unei mici afaceri de consultanță, IT sau design.
„E o diferență mare între cum aveai 1% până la 250.000, 500.000... nu mai zicem 1 milion [...] și să treci la 16% în condițiile în care tu nu ai cheltuieli mari, ai doi-trei angajați și restul consumabile și ceva utilități, o chirie poate”, a subliniat Dan Preda.
Concluzia sa este una sumbră pentru acești antreprenori, avertizând că „impactul e mare. Adică plătești de trei, patru, cinci ori poate mai mult”.
- Mitul banilor blocați în capitalul social
O altă modificare care a generat confuzie și neliniște în rândul celor care doresc să pornească o afacere sau să își mențină firma activă este legată de majorarea capitalului social. Noile plafoane impuse de legislație au fost interpretate eronat de mulți ca fiind o taxă suplimentară sau o sumă confiscată de stat. Dan Preda a ținut să clarifice acest aspect, explicând mecanismul din spatele acestei cerințe și demontând mitul conform căruia acești bani sunt pierduți.
„Acum, din 1 ianuarie 2026, dacă o înființezi, da, trebuie să pui 500 RON, iar la firmele astea cu 500 RON, ce depășesc cifră de afaceri 400.000 RON, trebuie să-l faci 5.000”, a confirmat Dan Preda.
Deși creșterea de la vechiul prag de 200 de lei pare semnificativă procentual, specialistul consideră că nu reprezintă un obstacol real pentru cineva care are intenții serioase de business.
„Deci de la 200 la 500 nu cred că asta te oprește în demersul tău antreprenorial”, a spus Dan Preda.
Mai important decât suma în sine este înțelegerea naturii juridice și economice a acestor bani. Consultantul a observat o lipsă de educație financiară în piață, unde antreprenorii confundă patrimoniul firmei cu bugetul statului.
„Plus că astea nu înseamnă că banii ăștia, să ne înțelegem - că am văzut inclusiv între antreprenori că fac confuzii, că e statul - nu! Înseamnă exact... sunt tot banii tăi, adică sunt accesibili”, a mai spus Dan Preda.
Astfel, capitalul social majorat trebuie privit ca o dovadă de bonitate și seriozitate în fața partenerilor și a terților, nu ca o amendă.
„Deci nu e o pedeapsă acest capital social, e o garanție, am înțeles, de bună execuție antreprenorială, hai să zicem așa”, a mai arătat consultantul fiscal. El a adăugat că această perspectivă încurajează antreprenorii să privească firma ca pe o entitate separată, care are nevoie de resurse proprii pentru a funcționa credibil în piață.
- PFA-ul și capcana plafoanelor sociale
Discuția despre Persoanele Fizice Autorizate a scos la iveală o realitate dură pentru freelancerii și profesioniștii independenți din România. Dacă în anii trecuți PFA-ul era o soluție flexibilă și eficientă fiscal, noile reglementări privind contribuțiile la sănătate (CASS) transformă această formă de organizare într-o povară. Dan Preda a analizat modul în care noile plafoane de calcul, raportate la salariul minim brut, fac ca activitatea pe PFA să devină nerentabilă pentru veniturile medii și mari.
Specialistul a descris situația actuală ca fiind una critică pentru micii profesioniști.
„Acum depinde cum privești, că am ajuns la situația ingrată în care, dacă privești din unghiul PFA-ului, nu mai rentează să ai PFA în anumite condiții”, a afirmat el.
Problema centrală o reprezintă baza de calcul care a crescut exponențial, atât prin majorarea salariului minim, cât și prin multiplicatorul aplicat pentru plafoanele de contribuții.
„Totul se raportează, aceste plafoane se raportează la salariul de 4.050 RON”, a explicat consultantul Dan Preda.
Când acest salariu de bază este înmulțit cu numărul de salarii prevăzut de lege pentru stabilirea plafonului maxim, sumele rezultate sunt uriașe, depășind capacitatea de generare de venit a multor PFA-uri obișnuite.
„CASS-ul a crescut de la 60 de astfel de salarii plafon, care se calculează, la 72”, a declarat Dan Preda.
Această majorare lovește direct în cei care au venituri peste medie, dar care nu sunt neapărat marii jucători din piață. Impozitarea muncii independente ajunge astfel să fie descurajată printr-un sistem de praguri greu de atins sau de suportat.
Analiza consultantului fiscal scoate în evidență absurdul situației create de legiuitor, unde plafoanele par a fi stabilite arbitrar, fără o legătură directă cu realitatea economică a micului antreprenor.
sursa foto: Pexels
