O lucrare de exacvaţie ilegală s-a desfăşurat, marţi, pe Dealul Grădişte pentru studiul de fezabilitate pe care administraţia Mario De Mezzo l-a comandat în vederea construirii unei cruci imense - cea mai mare din lume, după declaraţiile actualului edil. Dealul Grădişte este sit arheologic, aflat în Repertoriul Arheologic Naţional (RAN), iar orice fel de lucrare se face doar cu supraveghere arheologică.
Lucrările au fost sistate, până la intrarea în legalitate.
„Un specialist al Muzeului Judeţean a fost azi acolo şi au fost sistate lucrările, până la intrarea în legalitate. Dealul Grădişte este sit arheologic declarat, intrat în Repertoriul Arheologic Naţional, de aproximativ un an şi jumătate, şi orice fel de lucrări se fac doar cu supraveghere arheologică. Înţeleg că se efectuau lucrări de excavare pentru un studiu de fezabilitate pentru acea cruce. Urmează să aducem la cunoştinţă această situaţie şi Direcţiei Judeţene pentru Cultură”, a explicat directorul Muzeului Judeţean Olt, George Smarandache.
- CONTEXT: Între megalomanie și credință autentică. De la portretul dictatorului la crucea de 160 de metri
Inițiativa primarului Mario De Mezzo de a transforma Slatina într-un reper mondial prin construirea celei mai înalte cruci din lume pe Dealul Grădiște a generat o falie adâncă între discursul administrativ și reacția intelectualilor. În viziunea edilului, structura de 160 de metri este necesară într-o perioadă în care „valorile sunt extrem de amestecate”, monumentul fiind gândit ca un far călăuzitor spre tradițiile românești. Primul pas administrativ a fost deja făcut, Consiliul Local aprobând rectificarea bugetară pentru studiul de fezabilitate și proiectul tehnic, într-un moment în care orașul se confruntă încă cu probleme edilitare de bază ce ar necesita finanțare prioritară.
De cealaltă parte a baricadei, criticii proiectului văd în această propunere o formă de „megalomanie” administrativă, lipsită de substrat spiritual real. Ileana Racheru, directoarea Institutului Diplomatic Român, a demontat argumentul „valorilor tradiționale” invocat de primar, subliniind că adevărata spiritualitate a Slatinei se regăsește în smerenia așezămintelor monahale existente, precum Mănăstirea Clocociov și Schitul Strehareți. În opinia expertei, gigantismul propus nu face decât să ducă în derizoriu credința și să frizeze „ridicolul național”, fiind mai degrabă o manifestare a unui naționalism ortodoxist cu accente politice, similar retoricii partidului AUR, decât o expresie a ortodoxiei românești autentice.
Simbolistica locului ales pentru amplasare adaugă o notă de ironie istorică întregii dezbateri. Dealul Grădiște, cel mai înalt punct al reliefului slătinean, are un istoric al afișării puterii prin dimensiuni exagerate. Dacă astăzi platoul găzduiește Casa Căsătoriilor, fostul turn de apă, un cort privat de evenimente și un drapel vizibil de la kilometri distanță, în anii comunismului, același deal a servit drept soclu pentru un tablou uriaș al soților Ceaușescu, înlăturat abia după Revoluție. Trecerea de la cultul personalității liderului comunist la un proiect faraonic cu tentă religioasă, amplasat pe același amplasament, ridică întrebări serioase despre modul în care autoritățile locale înțeleg să gestioneze patrimoniul vizual și spiritual al comunității.
