Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, a declarat că România are șansa unei creșteri rapide în agricultură dacă va investi în unități mari de procesare și va menține o politică agricolă coerentă, adaptată nevoilor fermierilor.
Europa discută tot mai intens despre viitorul agriculturii, în contextul pregătirii noii Politici Agricole Comune pentru perioada 2028-2035. România este parte din acest dialog esențial, iar dezbaterile despre direcțiile strategice pe care le va urma agricultura românească au prins contur în cadrul conferinței „România 2025-2040. Politici și resurse pentru dezvoltarea rurală: agricultură, industrie alimentară și silvicultură”, organizată de ASPES România.
Adrian Chesnoiu, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a subliniat în intervenția sa că România se află într-un moment cheie al evoluției sale agricole, cu oportunități reale de dezvoltare și consolidare.
„România, înainte de Primul Război Mondial, avea o anumită agricultură, între cele două războaie, o alta, după Al Doilea Război Mondial, un alt tip de agricultură și industrie alimentară, iar după 1989, o bună parte din timp, n-am mai avut nimic. Din 2000, am început să regândim strategic și să facem investițiile de rigoare. Astăzi, la 35 de ani de la schimbarea modelului economic, companiile românești din sectorul agroalimentar au șansa unei creșteri rapide”, a spus Chesnoiu.
El a explicat că direcția în care România trebuie să meargă este una pragmatică și ambițioasă, bazată pe investiții consistente și pe capacitatea de a adăuga valoare producției agricole prin procesare.
- De la produse locale la competiție europeană
În opinia directorului AFIR, pentru ca România să devină un actor important în industria agroalimentară europeană, trebuie să se concentreze pe dezvoltarea unor unități mari de procesare, fără a neglija rolul producătorilor locali.
„În contextul actual, competitivitatea nu vine din manufactură și din unități mici de producție. Acestea au rolul lor, oferă produse locale, curate, cu trasabilitate, dar dacă vrem să fim competitivi, ne trebuie unități mari de procesare, care să aducă valoare adăugată aici, acasă”, a explicat Chesnoiu.
Planul Strategic PAC 2023-2027, alături de proiectele de finanțare gestionate de AFIR, sunt instrumente cheie pentru această transformare. Prin ele, România își propune să treacă de la o agricultură bazată pe volum la una bazată pe performanță și sustenabilitate.
- Schimbare de paradigmă la Bruxelles
Adrian Chesnoiu a avertizat și asupra schimbărilor de direcție la nivelul Uniunii Europene, care pot influența major agricultura românească.
„Constat, cu stupoare, o schimbare de paradigmă și de strategie a Comisiei Europene în ceea ce privește Politica Agricolă Comună. Decidenții noștri, indiferent din ce partid politic sunt, trebuie să vadă care sunt nevoile fermierilor din România în raport cu cei din Uniunea Europeană și de la nivel internațional. Cred că aici avem nevoie, în continuare, de Pilonul 2, de o politică agricolă comună, așa cum a fost ea din momentul în care a luat ființă Uniunea Europeană, cu cei doi piloni – subvenții și dezvoltare rurală”, a declarat el.
- O agricultură modernă, ancorată în realitate
În discursul său, Chesnoiu a îndemnat la o abordare echilibrată între viziune și acțiune. România, a spus el, are nevoie de o strategie coerentă, care să valorifice potențialul agricol uriaș al țării, dar și de un efort colectiv pentru a aduce dezvoltarea rurală la standarde europene.
„Între trecutul care ne-a modelat și viitorul care ne așteaptă, rămâne mereu aceeași provocare: să gândim mare, dar să rămânem aproape de realitatea imediată”, a conchis directorul AFIR.
