Prezent în studioul emisiunii „Reporter 24”, Adrian Chesnoiu, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a lansat un avertisment extrem de serios cu privire la viitorul agriculturii românești și al fondurilor europene destinate dezvoltării rurale.
Întors recent de la Copenhaga, unde a participat la cea de-a 58-a Conferință a Agențiilor de Plăți din Uniunea Europeană, Chesnoiu a dezvăluit culisele unor negocieri tensionate care vizează Politica Agricolă Comună (PAC) post-2028. Oficialul român susține că există o propunere radicală pe masa Comisiei Europene, una care, dacă ar fi implementată, ar arunca în aer capacitatea României de a absorbi fondurile necesare modernizării satelor.
- Eliminarea Pilonului 2
Discuțiile tehnice din Danemarca au scos la iveală o intenție a Comisiei Europene care a luat prin surprindere majoritatea statelor membre. Este vorba despre o reformă structurală a modului în care sunt distribuiți banii pentru agricultură, reformă care ar urma să elimine distincția actuală dintre subvențiile directe și fondurile pentru investiții rurale.
„Nimeni nu și-a putut imagina că va fi atât de abruptă. Și spun abruptă pentru că atât la nivel de Direcție Generală AGRI - deci direcția care se ocupă la nivelul Comisiei Europene -, cât și celelalte state membre, toate cele 27, nimeni n-a realizat că președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, va veni cu o poziție atât de radicală în sensul eliminării Pilonului 2”, a declarat Adrian Chesnoiu.
Pentru a înțelege gravitatea situației, directorul AFIR a explicat mecanismul actual. Banii europeni vin pe două canale distincte: Pilonul 1, care asigură subvențiile directe pentru fermieri, și Pilonul 2, gestionat de AFIR, care finanțează dezvoltarea.
„Investițiile în ferme, în modernizare, în achiziție de utilaje, dar, ce este foarte important, și în dezvoltarea satului românesc. Am văzut acele drumuri de exploatație agricolă, cămine culturale, apă, canalizare, drumuri comunale - toate acestea se fac din Pilonul 2. Și este pilonul pe care agenția pe care eu o conduc îl gestionează, aproximativ 8 miliarde de euro pe un exercițiu financiar”, a precizat Chesnoiu.
Propunerea Bruxelles-ului este ca acest pilon secundar să fie desființat și unificat cu Fondurile de Coeziune, urmând să fie gestionat de un alt minister, nu de cel al Agriculturii.
- Un „nonsens” și riscul haosului instituțional
Poziția României față de această propunere este una de respingere totală, o poziție împărtășită, conform oficialului român, de aproape toate statele blocului comunitar. Adrian Chesnoiu a catalogat planul drept „o mare eroare” și „un nonsens”, argumentând că modificarea regulilor în timpul jocului duce inevitabil la blocaje și pierderi financiare.
„Este consens în Uniunea Europeană, aproape toate cele 27 de state membre au aceeași poziție: că propunerea Comisiei este de neacceptat și este un nonsens. Spun asta și mă bazez pe faptul că, știi cum e, de fiecare dată când învățăm cum să colaborăm corect și fidel cu serviciile Comisiei Europene, cum să absorbim acești bani în procente cât mai mari, se găsește o chichiță și se reorganizează totul sau se schimbă totul, astfel încât să nu mai știe nimeni încotro s-o ia”, a explicat invitatul.
Pericolul principal identificat de directorul AFIR este scăderea dramatică a gradului de absorbție. În prezent, România reușește să atragă aproape integral fondurile alocate agriculturii, un sector performant în comparație cu alte domenii. O schimbare radicală de procedură ar putea inversa acest trend.
„Oameni buni, noi avem aproape 21 de miliarde și ceva într-un exercițiu financiar pentru agricultură, pe cei doi piloni. Absorbim din acești bani în România, în conturile fermierilor români, cam 98-99% din acești bani. Ce vrem să facem mai bine? Eu vă garantez că, dacă se va realiza această schimbare, din cei 99% sau 98% procent de absorbție, cred că România, în primul exercițiu, până își va pune de acord toate lucrurile - și nu numai noi, toate celelalte state - vom absorbi cam 50-60%”, a avertizat Chesnoiu.
Consecința directă ar fi întoarcerea banilor necheltuiți la bugetul UE: „Restul de bani ce se întâmplă cu ei? Se întorc! Se duc înapoi la Comisie și Comisia ia și redistribuie către statele mari și net contributoare. E bine pentru România sau e rău? Eu consider că este rău”.
- Lecția PNRR: „Căutau în dicționar ce înseamnă reziliența”
Pentru a ilustra riscul birocratizării excesive și al reformelor prost gândite, Adrian Chesnoiu a făcut o paralelă cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a amintit promisiunile bombastice de acum cinci ani, care s-au lovit de realitatea unei implementări dificile.
„Chiar am avut o discuție la un moment dat. Îți aduci aminte (...) acum cinci ani de zile, de la cel mai înalt for de conducere al României ni se prezenta un pachet de 80 de miliarde de euro care vor veni prin PNRR și va curge lapte și miere prin toată România (...). Câți bani am luat din 80 de miliarde? De ce? Pentru că cei care au gândit la vremea respectivă așa-zisele reforme, așa-zisele jaloane, au adus atât de multe cuvinte noi în vorbirea fluentă și uzuală a oamenilor, încât toată lumea, când a văzut PNRR-ul, căutau în dicționar să vadă ce înseamnă «reziliența» și «redresarea»”, a punctat Chesnoiu.
Această experiență negativă servește drept argument împotriva „poveștilor ambalate frumos” care vin de la Bruxelles sub forma unor reforme radicale, dar care, în practică, se dovedesc a fi piedici în calea dezvoltării.
- Altă eroare: Ministrul Agriculturii, exclus de la masa deciziei
Un alt aspect criticat dur este pierderea puterii de negociere a Ministerului Agriculturii. Dacă fondurile de dezvoltare rurală ar trece la Coeziune, deciziile vitale pentru fermieri ar fi luate de oficiali care nu au expertiza necesară în domeniu.
„Acum, în momentul ăsta în care la Bruxelles se negociază, noi nu avem tocmai elementul principal de negociere: ministrul Agriculturii. Pentru că, dacă se pune în practică o astfel de decizie, negocierea pentru fondurile de coeziune va fi făcută de ministrul de Externe în cadrul COREPER și de președintele țării, iar ministrul Agriculturii ar rămâne un decor într-o mare de discuții”, a subliniat directorul AFIR.
- Ecartul istoric și nevoia de investiții
Adrian Chesnoiu a adus în discuție și contextul istoric particular al României, care justifică nevoia menținerii unui pilon dedicat investițiilor. Spre deosebire de fermele din Vest, consolidate de generații, agricultura românească încă recuperează decalajele create de perioada comunistă și de tranziția haotică din anii '90.
„Abia începusem și noi să acoperim ecartul și distanța ce ne desparte de fermele din vestul Europei, care, într-adevăr - trebuie să ne uităm puțin și în istorie - sunt ferme cu tradiție, din generații în generații. (...) Noi am avut un sistem comunist de agricultură colectivizată și sistematizată la nivel național. Din '90 ne-am privatizat și am făcut reîmproprietărirea celor care deținuseră terenurile. 10 ani nu prea am făcut nimic”, a reamintit Chesnoiu.
Tocmai de aceea, fondurile europene accesate după anul 2000 au fost vitale, iar rezultatele sunt vizibile astăzi pe câmpurile din România: „Să ne uităm acum pe câmpurile din România: să vedem utilaje moderne, tractoare, ferme la ultima generație, sisteme de irigații, mai mult decât atât, fabrici de procesare”.
- Vocea experților
Pentru a contracara planul Comisiei, România pregătește o ofensivă diplomatică și tehnică. Adrian Chesnoiu a anunțat că, folosindu-se de poziția României la secretariatul rețelei europene de experți (European Learning Network), va pune pe ordinea de zi a întâlnirii din 12 decembrie o analiză detaliată a impactului acestor schimbări.
„Am reușit să pun pe tapet, împreună cu colegii mei din Agenție, exact o dezbatere amplă și o analiză a experților din toate cele 27 de state asupra propunerii Comisiei post-2028, astfel încât acest document să servească ca principal argument pentru decidenții politici. Să nu mai spună «Domnule, a zis X, Y sau Cutărescu», nu. Să fie vocea experților... un document de lucru care să stea ca argument pentru decidenți”, a conchis Adrian Chesnoiu.
