Iorgu Anghelescu s-a născut la Slatina la început de secol XIX, ca fiu al căpitanului Anghelescu. Şi-a petrecut copilăria în localitatea natală, iar apoi a plecat în Bucureşti, pentru a deprinde tainele negustoriei.
„Între cei mai de seamă legatari ai oraşului Slatina, se numără şi Iorgu Angheliu. Era fiul căpitanului Angheliu din Slatina. S-a născut în 1815 şi îşi desăvârşeşte studiile primare la Şcoala «Ionaşcu». După un timp poposeşte în Bucureşti, unde intră ca ucenic la un patron. Muncitor şi cinstit, strânge cu timpul un capital care îi îngăduie să deschidă o prăvălie de manufactură în strada Bărăţiei. Toată viaţa a dedicat-o muncii din acest atelier, fapt ce i-a adus o mare avere materială şi bănească”, povestea Mihai Gheorghe în cartea „Personalităţi Slătinene”.
Testamentul, redat în cartea lui George Poboran
Nefiind căsătorit, Iorgu Anghelescu şi-a împărţit agoniseala muncii în opere de binefacere. Chiar dacă şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii în Bucureşti, sufletul negustorului Anghelescu a rămas mereu la Slatina. Drept dovadă, în ultimul ceas a ales să doneze cea mai mare parte a averii sale localităţii în care s-a născut, ajutând deopotrivă săraci şi bolnavi şi mai cu seamă oferindu-le slătinenilor unul dintre cele mai frumoase lăcaşe de cult din oraş: Biserica „Sfântul Nicolae Coastă”.
„A murit la anul 1883. În tot timpul vieţii sale a fost om muncitor, comerciant cinstit, milos şi foarte darnic, dovadă testamentul său din 18 decemvrie 1879, autentificat de Tribunalul Ilfov, secţia III, la no. 2341, în care se spune: «Între altele lasă comunei Slatina pentru clădirea bisericei Sfântul Nicolae din coastă cu împrejmuire şi şase chilii suma de 7.000 galbeni (Din această sumă însă n-a rămas, pentru biserică, decât 59.292 lei, bani 83). Comuna a acceptat acest legat cu Înaltul Decret no. 1993 din 31 iulie 1881. Leagă azilului Elena Doamna 70.000 lei asiguraţi de executorii testamentului; sorei sale Miţa Angheliu 15.000 lei şi la alţii diferite sume. Asigură femeii Juji Butec o rentă viageră de 2.200 lei anual, al cărei fond după moartea Jujei să rămână tot bisericei Sfântul Nicolae. Tot Iorgu Angheliu a mai testat sus numitei biserici în anul 1879 un fond de aproape 44.000 lei»”, precizează George Poboran, în cartea sa „Istoria oraşului Slatina”, apărută în anul 1908.
Moştenirea filantropului: biserica Sfântul Nicolae Coastă
Din banii donaţi de Iorgu Anghelescu au fost demarate în 1883 lucrările la biserica „Sfântul Nicolae Coastă”. Aceasta a fost zidită pe locul unei biserici ce avea acelaşi hram, datând de la anul 1700 şi numindu-se „Sfântul Nicolae” din târg, deoarece între biserică şi actuala primărie din Slatina era organizat târgul de săptămână. Zidăria actualei biserici şi acoperişul au fost terminate la anul 1887, după care pictorul Tache Ionescu a executat prima pictură: registrul inferior până la brâu de culoare gri, partea superioară nefiind pictată. Biserica a fost înnobilată cu o catapeteasmă sculptată în lemn de stejar de către elevii Şcolii de Arte şi Meserii de la Craiova, în perioada 1888-1889, sub îndrumarea lui Nicolae Lepăduşu. Sfinţirea bisericii a fost făcută de episcopul Ghenadie al II-lea al eparhiei Râmnicului. În anul 1917, în timpul Primului Război Mondial, biserica a fost bombardată de artileria germană, fiindu-i distrusă turla cea mare, fapt pentru care a rămas închisă timp de aproape 15 ani.
Biserica, în ultimul secol
În 1931, fostul ministru de externe al României, Nicolae Titulescu, împreună cu jude-instructorul tribunalului Ilfov, George Stratulat, şi un consiliu bisericesc au refăcut construcţia turlei, au acoperit din nou biserica şi a fost executată a doua pictură de către pictorul Florea Ştefan Udrişte, în anul 1935 fiind executate picturile din registrul superior. Biserica a fost resfinţită şi redată în folosinţă de către Grigore Leu al Argeşului în 1936. În cutremurul din 4 martie 1977, biserica „Sfântul Nicolae Coastă” a fost grav avariată, astfel încât a fost supusă unor ample lucrări de consolidare şi restaurare între anii 1982-1984, pictura fiind spălată şi retuşată de pictorul Andrei Denski. A fost resfinţită de episcopul vicar Preasfinţitul Gherasim Cristea, împuternicit de episcopul Iosif Gafton al Râmnicului şi Argeşului. În urma unor lucrări importante asupra bisericii, printre care şi restaurarea picturii de către Gheorghe Diaconul, în anul 1999 biserica a fost resfinţită de Preasfinţitul Gherasim, episcop al Râmnicului. Odată cu înfiinţarea Episcopiei Slatinei şi Romanaţilor, biserica „Sfântul Nicolae Coastă” a intrat în grija eparhiei, iar în prezent este administrată de Ion Rădoi, preot paroh, şi Bogdan Peptuşel, preot slujitor.
