A început dezbaterea moțiunii de cenzură, iniţiată de de PSD și AUR, în plenul Parlamentului. Demersul a fost semnat de 254 de parlamentari, dar pentru a trece sunt necesare 233 de voturi.
De când a fost anunțată moțiunea PSD-AUR, intitulată „Stop planului Bolojan” și semnată de 254 de parlamentari, toate partidele fac calcule. Împreună, PSD și AUR au 219 voturi. Pentru a demite Guvernul este nevoie de votul a 233 din totalul de 464 de parlamentari.
Parlamentarii PNL rămân în sală
Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a anunțat, înaintea plenului, că parlamentarii PNL nu vor ieși din sală la vot, așa cum se stabilise ieri.
„Am venit să vă anunț ca grupurile parlamentare PNL vor rămâne și vor spune prezent nu votează. Noi credem ca moțiunea se joacă. De aceea, colegii noștri vor sta în bănci să îi convingă pe cei care vor să voteze moțiunea și să nu o voteze”, a spus el.
Partidul condus de Diana Șoșoacă a anunțat că votează moțiunea PSD-AUR
SOS, partidul condus de Diana Șoșoacă, a anunțat că votează moțiunea de cenzură PSD-AUR. SOS are 15 parlamentari (doar deputati).
Astfel, doar cu voturile SOS, PSD și AUR au 234 de voturi în favoarea moțiunii de cenzură. Ca să treacă moțiunea e nevoie de 233 de voturi.
Câți parlamentari are fiecare partid
• PSD - 129 de deputați și senatori
• AUR - 90 de deputați și senatori
• PNL - 75 de deputați și senatori
• USR - 59 de deputați și senatori
• UDMR - 31 de deputați și senatori
• Neafiliați - 20 de deputați și senatori
• POT - 16 deputati
• SOS România - 15 de deputati
• Minoritățile Naționale - 17 de deputați
• PACE - Întâi România - 12 de senatori
Ce urmează constituțional dacă Guvernul Bolojan cade
Dacă moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan este adoptată, România intră într-o perioadă de tranziție guvernamentală. Executivul rămâne la conducerea administrativă curentă, dar fără capacitatea de a lansa politici noi, iar formarea unei noi majorități devine miza principală.
Căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură deschide imediat procedura constituțională pentru formarea unui nou Executiv, dar nu duce automat la alegeri anticipate. Parlamentul votează marți moțiunea de cenzură depusă împotriva Cabinetului condus de Ilie Bolojan, iar pentru adoptarea acesteia sunt necesare 233 de voturi ale deputaților și senatorilor. Votul este secret, cu bile.
Primul efect al adoptării moțiunii este retragerea încrederii acordate Guvernului. Potrivit Constituției, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată Executivului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură cu votul majorității parlamentarilor.
Ce se întâmplă dacă trece moţiunea
Dacă moțiunea trece, Guvernul este demis politic, însă premierul și miniștrii nu își încetează activitatea în aceeași clipă în sens administrativ. Cabinetul rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, dar are atribuții limitate: poate face doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice. Legea 90/2001 restrânge suplimentar marja de acțiune a unui Guvern aflat în această situație: Executivul nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege.
Centrul deciziei se mută apoi la Cotroceni. Președintele României trebuie să consulte partidul care are majoritate absolută în Parlament sau, dacă nu există o asemenea majoritate, partidele parlamentare. În urma acestor consultări, șeful statului desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. Constituția nu impune un termen exact pentru desemnare imediat după căderea Guvernului, dar stabilește un termen clar după desemnare: candidatul are 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Cabinetului.
Noul Guvern trebuie apoi să treacă prin Parlament. Programul de guvernare și lista miniștrilor sunt supuse votului în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. Dacă obține majoritatea necesară, Guvernul este numit de președinte, iar membrii Cabinetului depun jurământul. Din acel moment, noul Executiv își intră deplin în atribuții.
Alegerile anticipate nu sunt consecința imediată a moțiunii. Constituția prevede că Parlamentul poate fi dizolvat doar dacă nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Chiar și în acest caz, dizolvarea Parlamentului este o posibilitate aflată la dispoziția președintelui, nu un automatism constituțional.
Sursă foto: hotnews.ro
