Controversele transformării fostului sediu BNR din Slatina în judecătorie. Un imobil nou, construit în zona de protecţie a monumentului istoric

Proiectul ce vizează transformarea fostului sediu BNR din Slatina în judecătorie a stârnit controverse pe internet din cauza unei anexe ce este costruită lângă clădirea istorică, fapt ce i-ar ştirbi din frumuseţe şi valoare. Gazeta Nouă a stat de vorbă cu istorici, dar şi cu reprezentanţii Direcţiei de Cultură, iar proiectul finanţat de Ministerul Justiţiei are toate avizele legale.

Controversa a pornit după o postare pe Facebook, care acuza faptul că lângă fostul sediu BNR, clădire monument istoric, apare o „oroare urbană”. Internautul invocă faptul că, potrivit legii, nu pot fi autorizate construcţii noi în zona de protecţie a monumentelor istorice care este de 100 de metri.

„Eu nu sunt slătinean, dar iubesc orașul ăsta minunat care dispare încet-încet. În tăcere. Nu am văzut niciodată oameni atăt de disonanți ca slătinenii - îndrăgostiți foc de casele orașului vechi, de amintirile lor și de trecutul orașului cu care se mândresc și, în același timp, de aceiași oameni care nu văd că trecutul lor este șters cu buretele sub ochii lor.

Minunăția asta de clădire, stil neoromânesc timpuriu- monumental, absolut reprezentativă pentru Slatina,  va fi aneantizată prin voința unor inși care , cu bună știință, vor da naștere unei orori urbane. Unei aberații arhitecturale mizerabile. În scurt timp ne vom plimba doar printre blocuri și prin cartierele dormitor. Cu tot respectul, atrag atenția mai-marilor locului că încalcă flagrant legea, în sensul că "zona de protecție din jurul unui monument este o porțiune de teren delimitată și trecută în regulamentul local de urbanism pe care nu se pot face construcții, plantații și alte lucrări care ar pune în pericol, aŕ polua, ar diminua vizibilitatea, ar pune în pericol eventualele vestigii arheologice subterane aflate sub sau imediata vecinătate a monumentului. Este o zonă tampon între monument și mediul înconjurător actual. Zonele de protecție din jurul monumentelor  istorice sunt de minimum 100 de metri în localitățile urbane..." 

Apropo, de la mizeria asta pănă la casa Fântâneanu, de asemenea monument istoric,  sunt cam 30 de metri. Domnilor, mai mari ai orașului, reviniți- vă in fire , demolați  mizeria pe ca o construiți și restaurați fosta bancă!”, notează internautul.

Gazeta Nouă i-a contactat pe reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Cultură (DJC), care au explicat că proiectul a fost avizat de Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, încă din anul 2018. Cătălin Andronăchescu, directorul DJC Olt, arată că extinderea clădirii este necesară activităţilor dintr-o judecătorie, cum ar fi găzduirea deţinuţilor, funcţionalitate pe care imobilul istoric nu o avea.

„În prezent asupra imobilului monument istoric cod L.M.I. 2015 OT-II-m-B-08548, Bancă/1908, Municipiul Slatina, Str. Eminescu Mihai 16, sunt executate lucrări de “Reparații capitale, amenajare, consolidare, restaurare și extindere sediul Judecătorie Slatina”, în conformitate cu AVIZUL nr.13M/13.03.2018, a cărui documentație de avizare a fost analizată în cadrul ședinței Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice din data de 13.03.2018, primind avizul favorabil. Prin proiectul de avizare se dorește: consolidarea structurii,  refacerea și înlocuirea învelitorii din țiglă tip solzi, reparații tencuieli exterioare și interioare, lucrări de finisaje a pereților și tavanelor precum și lucrări de zugrăvire a acestora,  refacere profile decorative exterioare, refacere zugrăveli interioare și exterioare, refacere platformă exterioară din beton,  refacere în întregime gard împrejmuire, refacerea trotuarului. Iar în ceea ce privește extinderea clădirii, aceasta se impune a fi realizată  pentru a asigura condițiile necesare pentru judecata în materie penală”, a explicat Andronăchescu.

De cealaltă parte, istoricul Aurelia Grosu concluzionează că s-a ajuns să se aleagă „răul cel mai mic”, în ceea ce priveşte salvarea acestei clădiri. Ea arată că, dacă nu i s-ar fi dat această nouă funcţionalitate, fostul sediu BNR ar fi putut să dispară, cu timpul.

„Legile de protecţie a patrimoniului spun că în jurul unei clădiri monument istoric trebuie să existe o zonă de protecţie de 100 de metri. Or, între Casa Fântâneanu, care este tot monument istoric, şi bancă, este o distanţă mult mai muncă. Lucrurile sunt complicate pentru că, pe de o parte, se intră într-o zonă istorică de mare vizibilite - banca, muzeul, Casa Fântâneanu, fosta Grădină Publică, dar pe de altă parte, mă gândesc că această bancă era abandonată de ani buni şi exista riscul să se ruineze şi mai mult. A fost o condiţie a Ministerului de Justiţie să preia banca, dar să se facă extindere pentru că nu le ajunge spaţiul. Este trist să fii nevoit să faci compromisuri pentru că şi arhitecul Sever Mitrache luptă pentru patrimoniu, dar stai să te gândeşti pe care să o alegi, dintre două rele”, a declarat Aurelia Grosu.

Ea a adăugat că tot pentru a se păstra valoarea istorică a imobilului, noua clădire va fi construită cu un stil modern, astfel încât să se diferenţieze clar de monument.

Lucrările de la fostul sediu BNR din Slatina sunt desfăşurate în cadrul Programului Naţional de Consolidare a infrastructurii instanţelor de judecată aflate în municipii reşedinţă de judeţ, derulat prin Compania Naţională de Investiţii (CNI) din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Valoare totală a investiţiei se ridică la 10.032.519,8 lei.

Clădirea monument istoric, din zona Centrul Istoric al oraşului, cândva sediul Băncii Naţionale a României, se află din anul 2006 în patrimoniul Primăriei Slatina. În 2015, Primăria Slatina a făcut un schimb de imobile cu Ministerul Justiţiei. Astfel, Guvernul a primit fostul sediu BNR, unde va amenaja spaţii de judecată, iar actualul sediu al Judecătoriei Slatina va fi preluat de municipalitate, care va muta acolo mai multe direcţii din subordine.

Construită în anul 1908, clădirea era, la acea vreme, cea mai reprezentativă bancă din Slatina, Banca Uniunii Agricole, Comerciale şi Industriale. Ulterior, a devenit Sucursala Olt a Băncii Naţionale a României, până în septembrie 2000, când a fost desfiinţată. De atunci, ani la rândul, în imobil a funcţionat, în perioadele scrutinelor electorale, Biroul Electoral Judeţean.

Din 2004, clădirea figurează ca monument istoric în lista Ministerului Culturii.

sursa foto: Facebook