Cancerul mamar este cea mai frecventă formă de cancer la femei, iar informația corectă te ajută să iei decizii responsabile pentru sănătatea ta. Nu îți prezentăm aceste date pentru a te speria, ci pentru a te ajuta să înțelegi riscurile, semnele care trebuie evaluate și pașii concreți pe care îi poți urma pentru depistare și tratament. În majoritatea cazurilor, atunci când medicii descoperă boala în stadii incipiente, tratamentele oferă rezultate foarte bune. Screeningul regulat, atenția la modificările sânilor și accesul la servicii medicale bine organizate fac diferența.
Ce este cancerul mamar și cum apare?
Cancerul mamar apare atunci când unele celule din sân încep să se înmulțească necontrolat. Aceste celule formează o tumoră. Tumora poate fi:
• benignă – nu invadează țesuturile din jur și nu se răspândește;
• malignă – invadează țesuturile din jur și poate migra în alte zone ale corpului.
Sânul este format din lobuli (glande care produc lapte) și ducte (canale care transportă laptele către mamelon). Majoritatea cancerelor mamare pornesc din ducte. Dacă celulele pătrund în țesutul din jur, cancerul devine invaziv. În acest stadiu, ele pot ajunge în ganglionii limfatici din axilă. Ganglionii sunt mici filtre ale sistemului limfatic. Dacă celulele trec de ei, pot ajunge în oase, ficat sau plămâni. Acest proces se numește metastazare.
Factorii de risc pentru cancerul mamar
Un factor de risc nu înseamnă că vei dezvolta boala. El indică doar o probabilitate mai mare comparativ cu populația generală. Multe femei diagnosticate nu au un istoric familial sau factori evidenți.
Factori de risc pe care nu îi poți modifica
• vârsta - riscul de cancer mamar crește după 50 de ani; totuși, poate apărea și la femei tinere;
• istoricul familial - dacă mama, sora sau fiica ta au avut cancer mamar, riscul tău crește; mutațiile genetice BRCA1 și BRCA2 pot crește riscul pe parcursul vieții; medicul îți poate recomanda testare genetică dacă ai antecedente relevante;
• densitatea sânilor - sânii denși conțin mai mult țesut glandular decât gras; această structură îngreunează depistarea la mamografie, fiind asociată cu un risc mai mare;
• istoricul personal de cancer mamar - dacă ai avut deja această afecțiune, riscul de recidivă sau apariție la celălalt sân crește;
• expunerea la radiații toracice în tinerețe - femeile tratate în adolescență pentru alte tipuri de cancer pot avea un risc crescut ulterior.
Află mai multe despre factorii de risc pentru cancerul de sân.
Simptomele care necesită evaluare medicală
În stadiile incipiente, cancerul mamar poate să nu producă simptome. De aceea, screeningul rămâne metoda cea mai eficientă de depistare timpurie. Totuși, trebuie să consulți medicul dacă observi:
• un nodul în sân sau în axilă;
• modificarea formei sau dimensiunii unui sân;
• retracția mamelonului;
• secreție spontană, mai ales cu sânge;
• modificări ale pielii (roșeață persistentă, îngroșare, aspect de „coajă de portocală”);
• durere localizată, persistentă.
Cum se stabilește diagnosticul?
Medicul îți examinează sânii și axilele, discută istoricul tău medical și stabilește ce investigații sunt necesare. Examinarea clinică nu confirmă diagnosticul, dar orientează pașii următori.
Investigații imagistice
• mamografia - este metoda standard de screening; detectează tumori mici și microcalcificări; se recomandă, în general, după 40–50 de ani, conform indicațiilor medicului;
• ecografia mamară - este utilă la femeile tinere sau cu sâni denși și diferențiază chisturile de formațiunile solide;
• RMN-ul mamar - oferă imagini detaliate; medicul îl indică în situații speciale: risc genetic ridicat sau evaluare suplimentară înainte de operație.
Biopsia
Biopsia confirmă diagnosticul. Medicul prelevează un fragment mic de țesut, de obicei cu un ac gros, sub anestezie locală. Anatomopatologul analizează proba la microscop și stabilește:
• tipul de cancer;
• gradul de agresivitate;
• prezența receptorilor hormonali;
• statutul HER2.
Opțiuni moderne de tratament
Tratamentul este personalizat. Echipa medicală ia în calcul stadiul, tipul tumorii, vârsta ta și starea generală de sănătate.
1. Chirurgia
Chirurgia îndepărtează tumora.
• chirurgie conservatoare – medicul scoate tumora și păstrează restul sânului;
• mastectomie – îndepărtează întreg sânul;
• biopsia ganglionului santinelă – verifică primul ganglion în care ar ajunge celulele canceroase;
• reconstrucția mamară – se poate realiza imediat sau ulterior.
Află mai multe aici - chirurgie cancer san in Bucuresti
2. Radioterapia
Distruge celulele rămase după operație. Tratamentul se face zilnic, timp de câteva săptămâni. Poate produce oboseală și iritații locale temporare.
3. Chimioterapia
Se administrează înainte sau după operație. Medicamentele circulă în sânge și distrug celulele canceroase. Nu toate pacientele au nevoie de chimioterapie; medicul decide în funcție de riscul de recidivă.
4. Terapia hormonală
Indicatǎ dacă tumora are receptori hormonali. Tratamentul durează adesea 5–10 ani și reduce riscul de recidivă.
5. Terapia țintită și imunoterapia
Pentru tumorile HER2 pozitive sau pentru anumite forme triplu negative, medicul poate recomanda tratamente care acționează specific asupra celulelor canceroase.
Cancerul mamar este o afecțiune frecventă, dar depistarea timpurie crește considerabil șansele de vindecare și permite tratamente mai puțin agresive. Screeningul regulat, atenția la modificările sânilor și prezentarea rapidă la medic atunci când apar semne suspecte sunt pași esențiali pentru diagnostic. Odată confirmat, tratamentul se stabilește personalizat, în funcție de tipul și stadiul bolii, și poate include chirurgie, radioterapie, chimioterapie, terapie hormonală sau terapii moderne țintite, cu rezultate tot mai bune în ultimii ani.
Disclaimer: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist. Dacă te confrunți cu manifestări posibil asociate acestei afecțiuni, programează-te pentru o investigație medicală amănunțită la Memorial România!
Surse:
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/breast-cancer
