Pentru milioane de români, Dobrogea înseamnă exclusiv litoral, plaje aglomerate și zile petrecute între hotel și mare. Totuși, la doar câțiva kilometri de stațiunile de pe coastă, se ascund urmele unor civilizații care au modelat istoria Europei timp de peste două milenii. Aici, straturile istorice – de la coloniști greci, romani și bizantini, până la stăpânirea otomană – se suprapun într-un mod unic pe un teritoriu relativ restrâns.
Proiectul „Via DobroGetica“ propune transformarea acestui patrimoniu bogat într-o experiență turistică profundă, relatează NewsEdge.ro. Nu este vorba despre un simplu traseu de drumeție, ci despre o rețea de rute tematice ce leagă cetăți antice, biserici rupestre, sate tradiționale și monumente istorice.
„Dobrogea este un teritoriu rar în România, cu straturi grecești, romane, romano-bizantine, otomane și românești, așezate pe parcursul a peste 2.500 de ani. Turiștii ajung vara pe litoral, dar mulți pleacă fără să afle că, la mică distanță de plajă, există cetăți antice, drumuri vechi, castre, biserici rupestre, geamii, sate și monumente care spun istoria acestei regiunii”, explică Valentin Coman, manager content Via DobroGetica.
- „Slow tourism” și explorare activă
Conceptul de „slow tourism” capătă contur prin acest proiect. Spre deosebire de drumețiile liniare, Via DobroGetica funcționează ca o rețea adaptată specificului geografic local, unde distanțele mari recomandă explorarea cu bicicleta, motocicleta sau mașina.
„Vorbim despre o experiență culturală, cu o componentă activă, educativă și turistică. Via DobroGetica nu copiază modelul unei drumeții liniare”, precizează Valentin Coman.
Proiectul scoate istoria din manuale și o aduce în viața de zi cu zi, oferind turiștilor miliari romani moderni. Aceste borne, dotate cu coduri QR, servesc drept repere culturale și invitații la descoperire pentru cei care parcurg traseele.
- 700 de kilometri de rute tematice
Prima etapă a proiectului include cinci trasee culturale majore care pornesc din Constanța și însumează circa 700 de kilometri. Acestea acoperă tematici diverse: eco-istorie, gastronomie, arheologie, spiritualitate și regalitate. Etapa următoare va extinde rețeaua către județul Tulcea, Delta Dunării și Munții Măcinului, depășind pragul de 1.000 de kilometri.
Dobrogea găzduiește situri arheologice de o importanță majoră, precum cetățile Histria, Capidava, Tropaeum Traiani sau Enisala. În plus, proiectul pune în valoare locuri mai puțin cunoscute, documentându-le și oferind context istoric vizitatorilor. Un exemplu este Castrul romano-bizantin de la Ovidiu, un loc unde arheologia se împletește cu peisajul și viața comunității.
- Tehnologie și dezvoltare economică
Via DobroGetica folosește instrumente digitale avansate pentru a ghida călătorii. Platforma online oferă hărți interactive și informații detaliate pentru fiecare punct de interes. Mai mult, dezvoltarea acestui produs turistic matur stimulează economia locală.
„Un turist atras de Via DobroGetica ajunge într-o comună în care altfel nu ar fi oprit. Caută cazare, masă, ghid, produse locale, vin, miere, suveniruri sau experiențe autentice. Fiecare obiectiv activat devine un motiv pentru ca vizitatorul să petreacă mai mult timp în zonă. Iar timpul petrecut în zonă înseamnă bani lăsați în comunitate”, argumentează Valentin Coman.
Obiectivul pentru anul 2028, când se împlinesc 150 de ani de la revenirea Dobrogei la România, este instalarea a 150 de miliari și recunoașterea proiectului drept rută culturală europeană. Până atunci, Via DobroGetica rămâne o invitație deschisă pentru oricine dorește să descopere o față neștiută, dar fascinantă, a Dobrogei.
„Pentru un pasionat de istorie, traseul înseamnă contact direct cu trecutul. Pentru o familie cu copii, înseamnă o lecție trăită pe teren. Pentru un ciclist, înseamnă un traseu cu conținut. Pentru un turist străin, înseamnă întâlnirea cu o parte mai puțin cunoscută a Europei”, subliniază Valentin Coman.
