O nouă modificare pe piața muncii promite sprijin pentru angajați, dar ascunde o realitate dură pentru mediul privat și un câștig cert pentru bugetul public. De la 1 iulie, salariul de bază minim brut garantat a fost majorat la 4.325 de lei pe lună. Deși măsura este prezentată ca un balon de oxigen pentru aproximativ 1,7 milioane de salariați, economiștii și liderii din mediul de afaceri avertizează că adevăratul beneficiar este statul, în timp ce sectorul IMM-urilor riscă blocaje, disponibilizări și valuri de scumpiri.
Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Muncii, creșterea brută este de 6,8% față de valoarea anterioară, reprezentând un plus de 275 de lei. În realitate, însă, calculul net arată o discrepanță majoră: angajatul primește efectiv în mână doar 125 de lei în plus, venitul net ajungând la 2.699 de lei, în timp ce restul banilor merge direct în conturile statului sub formă de taxe, arată businessedge.ro.
„Creștem consumul pe datorie”
Expertul în fiscalitate Gabriel Biriș avertizează că o creștere artificială a veniturilor, decuplată de realitatea economică, va destabiliza afacerile mici care folosesc forță de muncă mai slab calificată.
„Continuă politica ce ne-a adus în situația în care suntem acum, din punct de vedere bugetar. Creștem salariile pentru ca să creștem consumul pe datorie. Nu mai funcționează așa…”, susține Biriş.
IMM-urile, în corzi: Scumpiri, blocaje și închideri de firme
Pentru micile întreprinderi, care se confruntau deja cu efectele liberalizării pieței de energie și cu scumpirea carburanților, această decizie este considerată inoportună. Florin Jianu, fost ministru pentru IMM-uri și președinte al Consiliului Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR), arată că momentul ales este extrem de complicat pentru antreprenori.
„Noi am atras atenția încă de la sfârșitul anului trecut că nu este oportună mărirea salariului minim pe economie în 2026. Din cauza situației economice și a faptului că IMM-urile sunt afectate de creșteri de taxe și impozite. Și de tot ceea ce înseamnă scumpirile din această perioadă: liberalizarea pieței de energie, scumpirile la combustibili și așa mai departe. Iar acum este și mai complicat să susții o creștere a salariului minim pe economie. Vedem deja închideri de firme. Și vedem pierderi de zeci de mii de locuri de muncă, pentru că situația economică a impus concedieri”, susţine Jianu.
Florin Jianu a completat că măsura nu își atinge scopul real din cauza modificării facilităților fiscale, suma scutită de taxe fiind redusă de la 300 la 200 de lei: „Mărirea trebuie să conducă la o creștere a veniturilor oamenilor, nu la o povară suplimentară pentru antreprenori. Creșterea este limitată pentru angajați, pentru că s-a scăzut acea sumă care nu era purtătoare de taxe și impozite de la 300 de lei la 200 de lei”.
Statul este cel mai câștigat
Analistul economic Adrian Negrescu folosește termeni și mai duri, numind măsura o „lovitură sub centură” aplicată capitalului românesc și o metodă mascată a statului de a-și petici bugetul.
„Este o lovitură extrem de dură. Mai ales pentru micile companii care au nevoie în acest moment să găsească noi surse de finanțare pentru creșterea salariilor, în condițiile în care, pentru un angajat plătit cu salariul minim, trebuie să mai găsești de undeva 275 de lei. Din toată această situație, statul este cel mai câștigat. Pentru că încasează în plus, pentru fiecare salariat plătit cu salariul minim pe economie, undeva la nivel de 160 de lei. Iar oamenii primesc în mod real în mână, în plus, 125 de lei. Ce faci cu acești bani în condițiile unei inflații de peste 11%?”, spune Negrescu.
Tot el subliniază caracterul inechitabil al sistemului actual de taxare, unde povara fiscală depășește adesea câștigul direct al muncitorului: „Decizia avantajează în primul rând statul și dezavantajează puternic companiile. Iar pentru angajați oferă un ajutor simbolic. Ce mai poți face cu suta de lei pe care o primești ca urmare a deciziei guvernamentale?”.
