Obiectivul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în 2030 rămâne o țintă politică centrală pentru autoritățile de la Chișinău. Cu toate acestea, tonul mesajelor oficiale se schimbă vizibil. Dacă în trecut 2030 era prezentat drept un termen ferm, abordarea actuală devine mult mai precaută, punând accent pe responsabilitatea proprie privind reformele, mai degrabă decât pe promisiuni calendaristice, relatează publicaţia NewsEdge.ro.
Cristina Gherasimov, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, a oferit detalii importante despre acest orizont temporal în cadrul unui interviu recent. Oficialul a explicat că succesul aderării depinde de două forțe distincte: efortul intern de reformare și voința politică a celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.
„Republica Moldova, așa cum ne-am asumat ca guvernare, este să pregătim țara pentru semnarea tratatului până la finele anului 2028 și să pregătim țara pentru a fi gata de aderare până în 2030. Deci asta este ceea ce putem noi să ne asumăm”, a declarat Cristina Gherasimov pentru Teleradio Moldova.
Această nuanță este esențială. Gherasimov a punctat clar faptul că nimeni nu poate oferi garanții absolute privind anul finalizării procesului: „Ce putem garanta este ritmul reformelor. Dacă așteptați o garanție privind anul în care veți adera, nu știu dacă cineva vă poate oferi această garanție, nici la Chișinău, nici la Bruxelles”.
- O schimbare de perspectivă necesară
Analistul politic și fostul deputat Alecu Reniță susține că noua abordare a autorităților reflectă o înțelegere mai matură a procesului european. „Cred că este vorba, în primul rând, de o abordare mai realistă a unui proces pe care guvernarea a crezut inițial că îl poate parcurge foarte rapid”, a declarat acesta pentru News Edge.
Reniță avertizează că optimismul inițial a subestimat provocările tehnice și administrative uriașe. Procesul de negociere nu se rezumă strict la adoptarea unor legi, ci implică transformări structurale profunde în societate, economie și administrație.
„Integrarea presupune un complex întreg de procese pe care cei de la Chișinău probabil nu le-au evaluat așa cum se cerea. Pe lângă capitolele esențiale, precum statul de drept, justiția, presa independentă și drepturile omului, există o multitudine de directive, inclusiv în domeniul mediului, care pentru Uniunea Europeană sunt foarte importante, chiar dacă în Republica Moldova pot părea periferice”, a explicat Alecu Reniță.
- Provocările negocierii: „Socoteala de la Chișinău nu coincide cu cea de la Bruxelles”
Experiența ultimilor ani a arătat că discuțiile cu instituțiile europene urmează o logică riguroasă, diferită adesea de așteptările politice locale. Analistul subliniază că adaptarea la realitățile procesului european este un pas necesar pentru o comunicare onestă cu cetățenii.
„S-a crezut că Uniunea Europeană este un obiectiv ușor de atins. Acum, după ce au intrat efectiv în acest proces, și-au dat seama că lucrurile nu sunt atât de simple. Cum spune proverbul, «Socoteala de acasă nu coincide cu cea din târg». În cazul Republicii Moldova, socoteala de la Chișinău nu coincide întotdeauna cu cea de la Bruxelles”, a mai punctat Alecu Reniță.
În acest climat, comunicarea autorităților se recalibrează. Obiectivul final rămâne integrarea europeană, dar discursul oficial renunță la presiunea unui termen fix. Autoritățile mizează acum pe calitatea instituțiilor și pe capacitatea statului de a aplica regulile europene, considerând că aceasta este singura cale viabilă pentru a convinge toate statele membre ale Uniunii Europene să aprobe, în unanimitate, tratatul de aderare a Republicii Moldova.
