Investigaţii

Președintele PNL Piatra-Olt, Dan Stana, fost candidat la alegerile locale pentru funcția de primar și actual candidat pentru un loc în Camera Deputaților, nu se poate lăuda cu un renume prea bun în oraș, cel puțin pe un segment social din care fac parte foști angajați ai CFR, oameni care îi rostesc numele fără să îi aducă laudă și recunoștință. Din contra. Unii se plâng de faptul că au fost angajați în diverse posturi la CFR nu tocmai pe ochi frumoși și că, în ciuda acestui lucru, după anumite perioade de timp, au fost dați afară. Dan Stana respinge orice fel de acuzație care se referă la el și pune placa adversităților politice.

O afacere ridicată pe un teren concesionat de la primărie cu o destinaţie precisă a fost transformată pe parcurs într-atât încât contractul şi caietul de sarcini care a stat la baza concesiunii au fost încălcate flagrant de beneficiarii afacerii. Povestea se petrece la Piatra-Olt şi îl are ca personaj principal pe soţul unei consiliere locale. Deşi beneficiază de pe urma afacerii, principala sursă de venit a familiei, soţia nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase. Este vorba de Miruna Vulcănescu, aflată la primul mandat de consilier local din partea Partidului Naţional Liberal, şi de soţul neoficial al acesteia, Cornel Barbu, cel care a concesionat, în numele firmei pe care o administrează, SC Elisabeta Miruna SRL, terenul intravilan cu pricina.

Cazul cumnatului fostului primar din Caracal, Eduard Ciocăzanu, care s-a văzut cu locuinţă socială în ciuda faptului că părinţii săi deţin un palat şi că familia sa are o situaţie materială deloc rea alimentată nu doar din salarii frumoase de la stat, ci şi din administrarea unei afaceri private, nu este unul izolat în modul cum se împărţeau locuinţele sociale pe timpul Administraţiei Ciocăzanu. Dacă în privinţa cumnatului său a fost pângărită nu neapărat legea, ci etica, în cazul pe care îl prezentăm aici a cam fost încălcată şi legea. Este vorba de acordarea unei alte locuinţe sociale unei persoane care s-a bucurat şi se bucură de un asemenea „dar” din partea autorităţilor fără să fi avut dreptul legal, totul în defavoarea celor care, urmând paşii prevăzuţi de legislaţie, aşteaptă, la nesfârşit, să le vină şi lor rândul pe lista de priorităţi.

SC Altur SA Slatina are pentru a doua oară conturile blocate în urma unui proces pierdut în favoarea uneia dintre firmele-căpuşă pe care controversatul om de afaceri Cătălin Chelu, mort acum doi ani, fost acţionar majoritar la Altur, le-a „lipit” în urmă cu mai mult timp de compania slătineană. După ce ani la rând şi-a umflat conturile cu milioane de lei pe spatele Altur, firma în cauză a invocat recent o datorie pe care producătorul de piese auto ar avea-o către ea şi, după ce instanţa de judecată căreia i s-a adresat i-a respins cererea printr-o hotărâre definitivă, firma-căpuşă a reuşit să obţină, până la urmă, peste 1,6 milioane de lei. Angajaţii SC Altur SA vorbesc de această datorie ca de o posibilă înţelegere între părţi şi readuc în discuţie suspiciunile care planează asupra veridicităţii morţii lui Chelu, survenită în urmă cu doi ani într-un spital din Amman, Iordania, unde afaceristul fugise din ţară pentru a scăpa de pedeapsa cu închisoare la care fusese condamnat de o instanţă pentru dare de mită.

La scurtă vreme după ce Gazeta Nouă a dezvăluit, în ediţia din 19 octombrie, că şefii de la Electrocarbon SA Slatina au ascuns un accident de muncă extrem de grav petrecut în data de 3 octombrie 2016, reprezentanţii societăţii au mers la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Olt şi au recunoscut, spăşiţi, cu o întârziere de aproape trei săptămâni, că, într-adevăr, evenimentul cu pricina nu este o închipuire a jurnaliştilor şi că el a avut loc în realitate, pricinuindu-i victimei, Viorel Călugăru, un electrician de 52 de ani, răni grave la o mână şi la un picior. Deşi riscă o amendă din partea inspectorilor de muncă pentru nedeclararea, în termenul legal, a evenimentului, şefii companiei încearcă să scape basma curată din această poveste. Potrivit unor surse din cadrul firmei, pe timpul cercetării cazului ei au încercat, şi au şi reuşit într-o oarecare măsură, să se salveze din nebunia care indică, de pe acum, un singur ţap ispăşitor: victima accidentului.

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Olt a înregistrat, în acest an, mai multe cereri privind destinaţia sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual (Formularul 230) pe numele aceleiaşi persoane, caz în care este vorba fie de eroarea persoanelor în cauză, care au semnat, din eroare, două sau mai multe cereri, fie de nişte falsuri care ar trebui să intre în vizorul organelor de cercetare penală. În ceea ce ne priveşte, am intrat în posesia unor falsuri în care este implicată Asociaţia Cultural-Corală „Millennium” din Slatina, al cărei preşedinte este dirijorul corului cu acelaşi nume, profesorul de muzică Alexandru Chirilă Stanciu, dar şi o asociaţie cu nume lung din Capitală. Potrivit Noului Cod Penal, falsificarea unui înscris oficial, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Pe de altă parte, utilizarea unui asemenea document atrage şi alte categorii de pedepse.

Un grav accident de muncă petrecut la SC Electrocarbon SA Slatina în data de 3 octombrie a fost ascuns de conducerea societăţii, nefiind declarat la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Olt, aşa cum cere legea. În acea zi, un muncitor s-a electrocutat şi a căzut de la înălţime. În loc să respecte procedurile legale şi profitând de starea confuză în care se găsea victima, şefii companiei l-au convins pe bărbat să susţină că nenorocirea i s-a întâmplat în afara societăţii. El a fost dus apoi la Urgenţe cu maşina unuia dintre directorii companiei şi internat în spital. Omul s-a ales cu răni grave la o mână şi la un picior, fiind supus unei intervenţii chirurgicale. Lăsat ulterior de izbelişte de şefii săi, el s-a hotărât să spună întregul adevăr.

Senatorul UNPR/PMP Ion Toma şi-a „albit” declaraţia de interese actualizată anul acesta, din document dispărând mai multe contracte de lucrări finanţate din fonduri publice şi câştigate de firma de construcţii pe care demnitarul o controlează, SC Scadt SA. O ciudată coincidenţă face ca unele dintre respectivele contracte să fie tocmai cele despre care presa a scris ca fiind cu bube. În cazul în care o persoană vizată de Legea 179/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice depune declaraţii de avere sau de interese care nu corespund adevărului, textul legii face referire la prevederile Codului Penal, şi anume la pedeapsa cu închisoarea de la trei luni la doi ani pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii.

O infracţiune de fals în înscrisuri oficiale săvârşită în urmă cu peste două decenii şi care poartă semnăturile funcţionarilor publici de la trei instituţii importante din Olt, respectiv de la Prefectura Olt, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Olt şi Direcţia Agriculturii Olt, a scos capul abia acum, după ce s-a observat că fapta a produs efecte juridice în dauna unei persoane. În vreme de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) susţine, prin reprezentanţii ei, că la mijloc ar fi vorba doar de o eroare materială ce poate fi îndreptată, persoana vătămată afirmă că, dacă ar fi fost aşa, greşeala ar fi fost îndreptată de mult şi că, fie ea şi eroare, de vreme ce a produs efecte juridice în dauna sa, poate fi catalogată drept infracţiune pedepsită de Codul Penal. Documentul falsificat face obiectul unui dosar penal care a trenat un an de zile la Poliţie, dar şi al unui proces în instanţa de judecată.

Relaţia amoroasă pe care a închegat-o cu secretara sa nu i-a adus fostului primar al municipiului Caracal, Eduard (Edi) Ciocăzanu, doar necazuri de ordin sentimental care au culminat cu divorţul de soţie, ci şi obligaţii faţă de noile sale rude după ce fostul edil s-a căsătorit cu amanta. Deşi nu vorbim de favorizarea rudelor de gradul I, care ar fi atras sancţionarea conflictului de interese, acordarea unei locuinţe sociale de care a beneficiat una dintre noile sale rude, în condiţii extrem de dubioase, ne-a atras luarea-aminte într-atât de mult încât să începem să scormonim prin documentele oficiale ale instituţiei. Iată ce am găsit.

Supărat nevoie mare că Gazeta Nouă a publicat mai multe articole referitoare la persoana sa, avocatul slătinean Livius Iordache a dat publicaţia noastră în judecată, cerând daune de ordinul zecilor de mii de lei. Unul dintre articolele care l-au pus pe jar se referea la faptul că avocatul a lucrat abuziv, vreme de mai mulţi ani, o suprafaţă de teren arabil situată în extravilanul comunei Brâncoveni. Deşi susţine că pentru terenul în discuţie a obţinut drept de proprietate printr-o sentinţă judecătorească, Gazeta Nouă va arăta că avocatul s-a folosit de lucruri neadevărate şi de un document nul pentru a convinge judecătorii să-i dea câştig de cauză, precum şi faptul că terenul pe care l-a cerut nu a existat niciodată, în realitate avocatul muncind pământul care aparţinea unei alte persoane.

Primăria Balş a atribuit, nu de mult, un contract de lucrări în valoare de şapte miliarde de lei vechi unei firme cu datorii uriaşe la stat. Este vorba de SC Mar Construct Transport 2008 SRL, controlată, printr-un interpus, de controversatul om de afaceri Marian Florescu, trimis de curând în judecată pentru evaziune fiscală. Contractul se referă la construirea unui adăpost de câini fără stăpân pentru care primăria a contractat un credit bancar. Cum a reuşit această firmă să facă dovada că nu are datorii la bugetul de stat, ne-a explicat chiar Marian Florescu, deşi susţine că el nu are nicio legătură cu Mar Construct Transport 2008 SRL. Interesant este şi că firma a câştigat licitaţia organizată de primărie în contextul în care Florescu are o bună relaţie cu primarul oraşului, liberalul Mădălin Teodosescu, şi în condiţiile în care în mass-media locale au apărut informaţii conform cărora afaceristul obişnuieşte să folosească documente false la licitaţii de atribuire a contractelor de lucrări finanţate din fonduri publice.

Controversatul om de afaceri Barbu Văduva din Iaşi, pe care dezvăluirile făcute de Gazeta Nouă pe marginea afacerii cu terenuri pe care o derulează de câţiva ani pe raza comunei Slătioara l-au iritat extrem de mult, face eforturi disperate să dovedească faptul că afacerea sa este „curată”. După o conferinţă de presă în care a bătut câmpii, ratând astfel oportunitatea de a-şi dovedi seriozitatea pe care o reclamă faţă de cei care au cumpărat de la el terenuri, dar mai ales faţă de potenţialii clienţi noi, acum umblă cu un vraf de documente sub braţ rugând jurnaliştii locali să publice articole favorabile lui. Gazeta Nouă a reflectat în paginile sale o situaţie reală existentă în Justiţie care ar putea arunca în aer prima tranzacţie privind suprafaţa de teren lotizată şi vândută de Văduva la Slătioara. De data aceasta vom arăta, pe baza unor documente, şi că modul în care terenul a fost retrocedat a fost unul cu hibe, în ciuda declaraţiilor lui Văduva, implicat direct în acest proces.

Avocata Nicoleta Fulga din Slatina este acuzată de doi pensionari din localitatea Pleşoiu, soţ şi soţie, că le-a tras o ţeapă de câteva sute de milioane de lei vechi pe care i-a folosit la construirea unei vile în comuna Slătioara. După ce a pus mâna pe bani, avocata s-a folosit de mijloacele meseriei, în afara oricărui principiu de conduită profesională şi morală, să şteargă urmele faptei sale. Urmele nu au putut fi, însă, şterse, iar instanţa de judecată le-a dat dreptate, definitiv, păgubiţilor. Cu toate acestea, oamenii n-au văzut un leu înapoi din cât le datorează avocata. Aceasta susţine că, dimpotrivă, familia din Pleşoiu îi datorează bani. Documentele o contrazic, însă, total pe avocată.

Fostul mandatar al miliardarului ieşean Ioan Zapodeanu, care a pus mâna, în condiţii dubioase, pe cele 50 de hectare de teren situate pe suprafaţa fostei pepiniere de la Slătioara, Barbu Văduva, umblă înnebunit după cumpărători ca să lichideze cât mai urgent afacerea. A lăsat şi din preţ, numai să vândă cât mai repede ceea ce nu a reuşit să vândă până acum, ca şi cum ar căuta să scape de vreo belea. Beleaua chiar există, tranzacţia-mamă prin care Zapodeanu a cumpărat întreaga suprafaţă în urmă cu şapte ani fiind anulată de instanţă, într-un proces deschis de Agenţia Naţională de Integritate care a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Curtea Supremă a întors dosarul spre rejudecare la o instanţă inferioară, cel mai probabil din cauza unor probleme de procedură, nu de fond. Barbu Văduva, care ulterior a devenit unic proprietar cumpărând totul de la miliardarul ieşean, tace însă atunci când mai găseşte câte un cumpărător, ascunzând problemele terenului în instanţă. În acest timp, zecile de familii care au cumpărat terenuri acolo şi şi-au construit case stau cu frica-n sân că, la finalul finalului, ar putea fluiera a pagubă.

În cele două mandate consecutive de primar al Balşului, Mădălin Teodosescu a fost prins de Curtea de Conturi a României cu abateri şi prejudicii de aproape 90 de miliarde lei vechi. Probabil că reprezentanţii Curţii de Conturi ar fi descoperit nereguli financiare cu mult mai mari şi multe dacă ar fi controlat primăria an de an. Teodosescu a scăpat, însă, în cei opt ani de mandat, cu doar trei controale. 90 de miliarde de lei vechi, din care mai multe miliarde reprezintă prejudicii aduse bugetului public, respectiv plăţi efectuate ilegal unor firme de casă, este, totuşi, foarte mult.

Pe tot parcursul anului 2015, Primăria Balş a plătit sume imense de bani operatorului de salubritate cu care a încheiat contract şi pentru lucrări care se regăsesc doar în facturi. Potrivit celor care au efectuat plăţile, angajaţii firmei de salubritate ar fi adunat gunoiul cu mătura de pe străzi şi ar fi spălat şoselele nu doar vara, ci şi toamna şi iarna, în zilele cu ploi torenţiale şi cu ninsori puternice. Pe cât de hilară, pe atât de revoltătoare este situaţia, în condiţiile în care pentru astfel de servicii inexistente administraţia condusă de primarul Mădălin Teodosescu a plătit aproape 1,6 miliarde de lei.

Dezordinea financiară existentă de ani buni în Primăria Valea Mare s-a întins, mai nou, şi peste carburanţii folosiţi de autoturismele instituţiei. Şi nu numai de acestea, pentru că diferenţele dintre cantităţile utilizate şi documentele emise sunt aşa de mari, încât este imposibil ca benzina şi motorina achiziţionate cu bani publici de la benzinăriile Lukoil să nu fi învârtit şi roţile altor autoturisme sau pe cele ale maşinilor primăriei spre locuri care nu au nicio legătură cu interesul public. Amănunte despre toate acestea ar putea furniza în cadrul unei eventuale anchete penale primarul în funcţie al comunei, Gheorghe Ristea, certat cu legea şi la alte capitole de cheltuire a banului public.

Unul dintre nenumăratele prejudicii descoperite nu demult de Curtea de Conturi la Primăria Balş se referă la cheltuieli nelegale de aproape 500 de milioane de lei vechi pentru servicii hoteliere de care au beneficiat, anul trecut, mai mulţi funcţionari ai instituţiei conduse de Mădălin Teodosescu. Huzurul pe bani publici a fost mascat de diversele cursuri de perfecţionare la care s-au înscris, cu voia primarului, unii dintre funcţionari, aleşi, evident, pe sprânceană şi pentru care primăria a decontat sume duble faţă de ofertele hotelurilor unde au fost cazaţi, „cursanţii” fiind atraşi mai mult de avantajele plăcute oferite de aceste sejururi decât de perfecţionarea profesională propriu-zisă.

Prinsă, în urmă cu doi ani, de Curtea de Conturi a României, cu plăţi ilegale de peste 3,6 miliarde de lei vechi către firma care a construit cele 60 de locuinţe sociale în Balş, SC Zeus SA Piteşti, primăria condusă de Mădălin Teodosescu a continuat să vireze în conturile constructorului bani în baza unor lucrări care nu au existat decât pe hârtie. În plus, de data aceasta a plătit şi lucrări care, potrivit contractului, intrau în obligaţiile constructorului să le realizeze, fără să perceapă plăţi suplimentare. Reamintim că SC Zeus SA este controlată de omul de afaceri Grigore Dobre, condamnat la închisoare cu executare într-un dosar de corupţie.

Sub mandatele primarului Mădălin Teodosescu, Primăria Balş a transformat orice prilej într-un motiv de a alimenta conturile firmelor de casă. Unele dintre oportunităţile care nu au scăpat funcţionarilor conduşi cu mână de fier de Teodosescu au fost, anul trecut, sărbătoarea Mărţişorului şi Ziua Internaţională a Femeii, pentru care dom’ primar a scos peste jumătate de miliard lei vechi. Când vorbeşti de o asemenea sumă te gândeşti la cine ştie ce spectacol dedicat sexului frumos din oraş. Aş, de unde! Toţi banii s-au dus, chipurile, pe flori. Fie şi aşa! Numai că aşa-zisele achiziţii de flori nu au avut niciun document justificativ complet în spate privind necesitatea, utilitatea şi modul de folosire. Nu sunt decât nişte facturi plătite în conturile unei întreprinderi individuale şi a unei firme. Să dăm amănunte citând documente, pentru că afacerea a fost descoperită, recent, de Curtea de Conturi.

Una dintre minciunile cu care actualul primar al Balşului, Mădălin Teodosescu, i-a păcălit pe concetăţenii săi ca să îl mai voteze o dată în 2012 a fost Parcul „Balta Gării”, o investiţie în care s-au băgat bani grei şi care, după alegeri, a fost lăsată de izbelişte. Ceea ce trebuia să arate ca un vis împlinit pentru bălşeni, adică o promenadă cum puţine comunităţi precum Balşul se pot lăuda, cu diverse mijloace pentru relaxare şi sport, a ajuns o ruină. O poveste cutremurătoare care dovedeşte cu vârf şi îndesat, mai mult decât neputinţa, indiferenţa actualului primar faţă de cei care l-au ales în două rânduri să le conducă destinele. Unde nu s-a putut, poate, fura, au înflorit doar dezinteresul şi indolenţa.

Balşul poate fi considerat oraşul plăţilor ilegale sub Administraţia Teodosescu. Spunem asta pentru că vorbim nu de „scăpări” nesemnificative din condei, ci de sume foarte mari care au intrat în conturile firmelor de casă ale primăriei pentru diverse lucrări care se regăsesc în documente, dar nu şi pe teren. Aşa cum am anunţat în precedenta anchetă jurnalistică, Gazeta Nouă continuă să dezvăluie tot ceea ce este putred şi păgubos în Primăria Balş de când la conducerea instituţiei se află Mădălin Teodosescu, susţinând totul cu date concrete, cu cifre exacte şi cu documente oficiale.

În vreme ce primarul de două mandate al Balşului veghează la bunul mers al afacerilor derulate cu bani publici şi care favorizează firmele de casă cărora le sunt alimentate conturile şi pentru lucrări realizate, dar şi pentru lucrări inexistente, în procesul de administrare a oraşului este jale. Dezordinea descoperită recent de Curtea de Conturi în documentele şi evidenţele primăriei indică grave diminuări ale veniturilor la bugetul local, dar şi suspiciuni că vraiştea din instituţie ar putea fi intenţionat întreţinută în favoarea a ceea ce s-ar putea numi clientela politică. Aşa se explică de ce în cele două mandate ale edilului au existat ani în care nivelul cheltuielilor l-a depăşit pe cel al veniturilor colectate, rezultând o reală frână în dezvoltarea oraşului.

Fărâmiţarea investiţiilor publice mari în bucăţele, astfel încât lucrările pentru realizarea lor să fie atribuite prin încredinţare directă unor firme de casă ale administraţiilor publice locale, este un nărav instaurat de ani buni şi în Primăria Balş de actualul primar al oraşului, Mădălin Teodosescu. Procedura este legală doar în anumite condiţii dincolo de care ea reprezintă doar o mască sub care se ascund interese personale şi de grup numai bune pentru munca organelor de cercetare penală. În această din urmă categorie se înscrie şi afacerea sălii de sport de la Şcoala Gimnazială „Mihail Drumeş” din Balş, demarată cu încălcarea legii şi gândită mai mult pentru bunăstarea unor firme apropiate conducerii primăriei decât pentru utilitatea publică a investiţiei.

Printre investiţiile derulate cu fonduri publice în ultimii şapte ani în Balş care ridică mari semne de întrebare asupra corectitudinii afişate de administraţia publică locală în privinţa realizării lor se numără şi proiectul celor 60 de locuinţe sociale care, la circa opt ani de la începere, nu a fost finalizat încă. În schimb, primăria s-a grăbit, cu ceva vreme în urmă, să vireze în conturile firmei care se ocupă cu execuţia contractului sume importante de bani pentru lucrări neexecutate. Plăţi similare au fost efectuate către aceeaşi firmă de alte trei primării din Argeş, primarii localităţilor respective fiind, ulterior, condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu suspendare. În acelaşi dosar, patronul firmei cu care Primăria Balş face afaceri a primit patru ani de închisoare cu executare. O poveste incredibilă pentru care primarul oraşului de pe malurile Olteţului, Mădălin Teodosescu, ar trebui luat la întrebări, pentru că situaţiile de plată au fost semnate de el, în calitate de ordonator principal de credite.

Primarul oraşului Balş, Mădălin Teodosescu, a încălcat cu bună ştiinţă Codul Penal ascunzându-şi o parte a averii cu două luni înainte de alegerile locale din 2012, când a omis să-şi treacă în declaraţia de avere depusă în dosarul de candidatură pentru un nou mandat de primar casa cu etaj pe care o dobândise nu de mult pe căi doar de el ştiute şi terenul intravilan din strada Luncii. Probabil că, atunci, omisiunea a avut rolul de a-l scuti pe edil de eventuale explicaţii pe care ar fi trebuit să le ofere alegătorilor în campania electorală despre cum a reuşit el să dobândească asemenea imobile de ordinul miliardelor de lei vechi dintr-un salariu de primar.

Primarul Balşului, Mădălin Teodosescu, a îndatorat oraşul pe care îl conduce pe o perioadă de 10 ani prin contractarea unui credit bancar uriaş, banii urmând a fi folosiţi în plină campanie electorală. Deşi creditul a fost aprobat încă de anul trecut, abia acum, în prag de campanie electorală, a fost desemnată banca şi semnat contractul de credit cu aceasta, la aproape două săptămâni după adoptarea altui act normativ ce pregăteşte, mascat, terenul electoral al edilului care mai vrea un mandat în fruntea urbei. Cu orice preţ.

Ca să-şi scrie teza de doctorat publicată cu cinci ani în urmă la o prestigioasă editură din Bucureşti, cu titlul „Liberalismul românesc în anii 1930 - 1940”, deputatul de Olt Gigel Sorinel Ştirbu ar fi trebuit să citească zeci de mii de pagini de lucrări ştiinţifice, zeci de colecţii ale unor publicaţii periodice din perioada interbelică, zeci şi zeci de volume de memorii şi multe fonduri istorice pentru care i-ar fi trebuit sute, dacă nu mii de ore petrecute în Arhivele Naţionale, în Biblioteca Naţională a României, în Biblioteca Academiei Române, dar şi în arhivele SUA (ţinând cont că omul citează asemenea surse). De fapt, prin existenţa sutelor de note de subsol, autorul chiar susţine că toată această muncă a fost depusă. „Am rupt uşile Arhivelor Naţionale”, declara el în urmă cu câţiva ani pentru presa naţională, lansând şi o provocare: „Credeţi că am plagiat? Dovediţi-o!” Noi nu ne propunem să dovedim că teza sa de doctorat este un plagiat, ci, pur şi simplu, că există mari semne de îndoială în privinţa contribuţiei sale la elaborarea lucrării.

Bugetul municipiului Caracal a rămas vitregit, definitiv, de o sumă imensă de bani ruptă de la capitolul Investiţii pentru plata unei datorii pe care SC IGO SA, operatorul de apă-canal al oraşului, azi în faliment, o avea către furnizorul de gaze naturale, GDF Suez Energy România SA. Este vorba de peste 2,1 milioane de lei vechi, la care s-au mai adăugat vreo trei milioane lei puşi la dispoziţie din bugetul de stat pentru plata arieratelor şi care au ajuns tot în conturile GDF Energy România SA. Povestea este una suspectă de la cap la coadă şi se bazează pe o afacere pornită de fostul primar al municipiului, Gheorghe Anghel, în prezent judecat pentru fapte de corupţie, şi încheiată, vrând-nevrând, de actualul primar, Eduard Ciocăzanu, care, după ce a susţinut că totul a fost ilegal, acum a ajuns să-i ia apărarea predecesorului său.

După ce şi-a căutat fericirea politică în PNL şi UNPR, primarul din Curtişoara, Cosmin Ungureanu, s-a mutat la ALDE, nu cu acte-n regulă, că astfel şi-ar fi pierdut mandatul înainte de vreme, ci, deocamdată, cu sufletul. Cu sufletul şi cu un bagaj consistent de ilegalităţi comise din poziţia de funcţionar public, pe care noii săi colegi de partid trebuie să şi le asume electoral din moment ce l-au primit între ei pe făptaş şi l-au mai şi prezentat ca pe-un trofeu într-o conferinţă de presă special organizată la mijlocul săptămânii trecute. Odată cu cosmetizarea politică în vederea câştigării unui nou mandat de primar, edilul încearcă să scape nu doar de look-ul politic învechit, ci, cu ajutorul Justiţiei, şi de prejudiciul uriaş descoperit de Curtea de Conturi în bugetul local al comunei. Deocamdată, fără succes.

Drama senatoarei PNL Doina Anca Tudor, pe care procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie o vor după gratii pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită, a făcut să tresară puţin şi inima deputatului de Olt Gigel Sorinel Ştirbu, co-preşedinte al organizaţiei judeţene a PNL, bun prieten cu cea luată în colimator de procurori. Nu ştim dacă acesta a tresărit doar pentru faptul că o amică a sa are probleme cu legea sau pentru ceva mai mult, ţinând cont că, la scurtă vreme de la comiterea faptelor de către aceasta, soţia lui Ştirbu avea să ocupe un loc călduţ şi extrem de bine plătit în cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară, acolo unde vicepreşedinte era soţul parlamentarei acuzate de corupţie. De altfel, momentul în care Delia Ştirbu se căţăra în funcţia de la ASF, actele de corupţie se desfăşurau plenar în instituţie.